Nici măcar nu vor să țină cont de masacrul de la Târgu Mureș

Actualizat: 27/11/2015 11:08 ->

„Nu avem înregistrări penale în registrul nostru cu privire la subiectul pe care l-ați indicat”, a declarat Procuratura Generală a României la întrebarea dacă a existat vreo anchetă asupra evenimentelor sângeroase din Târgu Mureș din 1990.

Avocatul Előd Kincses și activista pentru drepturile omului Smaranda Enache au depus o petiție la Parchetul General București în 2010, cerându-le să continue cazul „Marșului negru” care implică decesele și sutele de răniți a cinci persoane. - Ne-am îndreptat spre București pentru că nu aveam nicio informație că Parchetul Județean Mureș

Tezaurul a explicat ziarului nostru. Avocatul, care a fost una dintre figurile emblematice din evenimentele de acum 26 de ani, a adăugat că petiția lor nu a primit răspuns la acuzare.

LISTA CITITORILOR

Lucrarea noastră a adresat o solicitare de date de interes public către Parchetul Suprem din România, în care am solicitat răspunsuri la două întrebări.,

dacă a fost inițiată o anchetă în legătură cu evenimentele de la Târgu Mureș în perioada 19-21 martie 1990 în urma depunerii lui Kincses și Enache sau dacă există proceduri în curs în legătură cu aceste evenimente.

(Procuratura a răspuns după termenul legal, numai după ce ne-am plâns de refuzul tacit de a răspunde și am arătat clar că suntem gata să dăm problema în instanță.) Răspunsul negativ cu o singură frază nu l-a surprins pe predecesorul Treasure, care știe că „după îndepărtarea lui Ion Iliescu” - fostul șef de stat - în legătură cu procesul minier, soții supraviețuitori ai victimelor decedate ale „marșului negru” iau în considerare un alt pas legal.

În cazul minieriei din iunie 1990, Procuratura Generală a închis anchetele anterior pe motiv că infracțiunile au fost prescrise. Cu toate acestea, în septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ordonat statului român să investigheze și să compenseze atrocitățile. Potrivit comisiei de la Strasbourg, victimele au dreptul la un remediu eficient indiferent de cât timp a trecut de la atrocități. Procedura rezultată împotriva fostului șef al statului Ion Iliescu și a mai multor foști politicieni cu suspiciunea de crime împotriva umanității.

Anterior, parchetul român a considerat că faptele săvârșite în timpul războiului nu pot fi clasificate decât drept crimă împotriva umanității, a explicat Diana-Olivia Hatneanu, avocat al organizației pentru drepturile omului a Comisiei Helsinki din România (APADOR-CH), care a reprezentat victimele operațiuni miniere înainte de CEDO.

Redeschiderea dosarului minier ar putea aduce, de asemenea, un punct de cotitură în cazul evenimentelor de la Târgu Mureș, deoarece, potrivit lui Kincses, raționamentul CtEDO poate fi aplicat și în cazul „Marșului negru” descris de avocat ca un experiment pogrom. Până în prezent, cazul a fost urmărit doar împotriva persoanelor private, iar condamnările au fost pronunțate numai împotriva maghiarilor. (Dintre condamnați, Pál Cseresznyés a petrecut șase ani în închisoare înainte de a fi eliberat prin iertare prezidențială după ce opoziția democratică a ajuns la putere în 1996.) Cu toate acestea, nimeni nu a investigat cine a planificat și a dirijat atrocitățile anti-ungare, pe care unii maghiari din Transilvania le tratează ca un fapt.

La începutul acestei săptămâni, aproximativ o sută de membri ai celei mai mari organizații revoluționare, 21 decembrie 1989, au protestat împotriva deciziei procurorului militar de a închide ancheta revoluției române, care a provocat aproximativ 1.000 de vieți și a rănit peste 3.000.

Teodor Maries, liderul Asociației, cea mai mare organizație revoluționară din 21 decembrie 1989, a declarat că speră că urmărirea penală va lua în considerare deciziile CtEDO și va aduce dreptate familiilor martirilor după 26 de ani.