Poate exista un ofițer de poliție al cărui tată este criminal?

În interesul lui Máté Szabó, șeful poliției naționale a declarat că incompetența celor doi tineri a fost stabilită în timpul așa-numitului „control preliminar al personalului” din procedura de recrutare a liceului profesional.

Tatăl unuia dintre reclamanți are antecedente penale și, deși trăiește separat de familie, relația strânsă dintre tată și fiu pune în pericol furnizarea legală și neinfluentă a serviciului profesional viitor.

În formularul de cerere, solicitantul trebuie să declare dacă a fost sancționat și dacă au fost inițiate proceduri penale împotriva acestuia sau care au condus la o pedeapsă. Celălalt reclamant a răspuns nu la ambele întrebări, dar pe baza datelor din cazierul judiciar, s-a stabilit că a fost mustrat cu aproape trei ani mai devreme. Din aceasta s-a ajuns la concluzia că antecedentele criminale ale tânărului sau declarația falsă, în ciuda certificatului său moral pur, prezintă un risc de securitate care pune în pericol îndeplinirea legală a viitorului serviciu profesional. Prin urmare, în temeiul Legii privind angajarea membrilor profesioniști ai forțelor armate, admiterea în școlile secundare profesionale nu este eligibilă în niciun caz.

În cursul anchetelor sale, Ombudsmanul a constatat că solicitanții școlii secundare de aplicare a legii nu erau supuși cerinței de autorizare de securitate din Legea privind angajarea membrilor profesioniști ai forțelor armate. Domeniul de aplicare al legii se extinde la solicitanții de servicii profesionale, în timp ce cei înscriși în școlile profesionale de aplicare a legii sunt supuși Legii educației publice și unui decret comun al Ministerului de Interne și Ministerului Educației din 2005. Acesta precizează că, în timpul procedurii de admitere, șeful școlii secundare profesionale trebuie să examineze dacă solicitantul îndeplinește condițiile speciale stabilite în Legea privind educația publică.

Comisarul pentru drepturile civile a mai atras atenția asupra faptului că Codul penal conține sancțiuni și măsuri, inclusiv mustrări, printre sancțiuni, dar aplicarea măsurilor nu are ca rezultat deloc cazier judiciar. În orice caz, numai o persoană care nu a fost încă scutită de dezavantajele unui istoric penal conform normelor legii poate fi considerată cazier judiciar.

Potrivit Ombudsmanului, declarația reclamantului pe această bază nu a fost deloc falsă, întrucât, contrar „calificării” șefului poliției naționale, o persoană care fusese mustrată de un procuror nu putea fi considerată un infractor penal. Prin urmare, cererea de admitere a fost respinsă ilegal, iar procedura poliției a încălcat grav dreptul la demnitate și cultură umană, a constatat Ombudsmanul.

„Istoria penală” a tatălui celuilalt reclamant a fost susținută doar de comunicarea unui raportor asistent uman, care nu indica dacă tatăl trebuia considerat ca având antecedente penale sau avea antecedente penale. Iar referirea la eventuala prezență criminală a tatălui este o prezumție care încalcă drepturile individului, a declarat comisarul parlamentar.

Pe baza anchetei lui Máté Szabó, el a inițiat o inițiativă cu șeful național al poliției pentru a lua măsurile necesare pentru a elimina practica contravențională și pentru a acorda atenție diferențelor fundamentale dintre sancțiuni și măsuri, precum și între condamnați și nepedepsiți.