Jihadiștii atacă siturile antice

Actualizat: 06/06/2015 18:00 ->

Sinucigașii au explodat miercuri în Luxor, lângă complexul templului Karnak. În decurs de o săptămână, acesta este al doilea atac care afectează o destinație turistică deosebit de importantă din Egipt.

Reuters, citând rapoartele mass-media locale, scrie că asasinatul a avut loc într-o parcare lângă complexul templului Karnak. Relatările martorilor oculari au spus că trei bărbați înarmați au încercat să asalteze baricada care înconjoară templul antic. Alte rapoarte spuneau că era vizat și un autobuz turistic. Când poliția a apărut și a deschis focul asupra lor, doi asasini au coborât din mașină. Au fost împușcați, iar al treilea însoțitor s-a aruncat în aer între timp. Asasinii împușcați au fost duși la spital, dintre care unul a murit pe drum.

Patru egipteni au fost răniți în asasinat, inclusiv polițiști și vânzători la un bazar din apropiere. Turiștii nu au fost răniți, a declarat ministerul de interne egiptean.

LISTA CITITORILOR

Complexul Templului Karnak este unul dintre cele mai semnificative complexe de clădiri rămase în Egiptul antic, unul dintre cele mai mari situri religioase antice din lume. Principala sursă de venit pentru cea mai populată țară din lumea arabă este turismul, iar întrucât atracțiile turistice au devenit o țintă pentru grupurile extremiste, guvernul încearcă să asigure ordinea cu o prezență permanentă a poliției.

Săptămâna trecută, în apropierea piramidelor din Giza, oameni înarmați au împușcat doi polițiști de pe o motocicletă. De la răsturnarea guvernului lui Muhammad Mursi (care a fost membru al Frăției Musulmane) în 2013, grupurile armate islamiste au efectuat sute de polițiști și soldați, mai ales la punctele de control și la secțiile de poliție. Asasinarea de la Karnak nici măcar nu a fost întreprinsă de nicio organizație teroristă.

În Egipt, cel mai grav asasinat al unei destinații turistice a fost efectuat la 17 noiembrie 1997 de militanții dintr-un grup jihadist numit Al-Gama al-Islamiya. În asasinarea vizitatorilor străini, 62 de persoane și-au pierdut viața la Templul Hatshepsut de pe malul vestic al Nilului, în Luxor.

Ministerul de Interne a descris incidentul de la Karnak ca un atac terorist frustrat. Mamdouh al-Damati, ministrul patrimoniului antic, a declarat, în cooperare cu Ministerul de Interne, că protecția monumentelor va fi consolidată în toată țara.

De la revoltele din 2011, Egiptul depune eforturi serioase pentru a-și consolida economia și, în acest sens, trebuie să atragă turiști străini înapoi, amintește Reuters. Atacurile asupra destinațiilor turistice, pe de altă parte, subminează eforturile.

Probabil că extremiștii islamiști au aruncat în aer un autobuz turistic în partea de sud a peninsulei Sinai în februarie trecut, ucigând doi sud-coreeni și un cetățean egiptean. Partea de nord a peninsulei este epicentrul răscoalelor islamiste pe care aripa egipteană a statului islamic, Ansar Beit al-Makdis, este înspăimântată. Anul trecut, grupul militant de linie tare a jurat în Abu Bakr al-Bagdad, liderul unei organizații teroriste care ocupă teritorii întinse în Irak și Siria.

Ansar Beit al-Makdis a lansat marți ultima dată un atac, bombardând un aeroport supravegheat de forțele de pace ale ONU.

Caracteristica peninsulă triunghiulară care leagă Asia de Africa a fost sub stăpânire predominant egipteană din cele mai vechi timpuri. Semnificația sa geopolitică a fost apreciată la deschiderea Canalului Suez în 1869, scurtând drastic călătoria către Asia. În 1948, a izbucnit un război între Israelul nou format și țările arabe, o problemă importantă pentru care era domnia teritoriului. Egiptul a anunțat pe 26 iulie 1956 că va prelua controlul asupra canalului și că veniturile sale vor merge în țară.

Ca răspuns, Israelul a luat cu asalt peninsula Sinai și a izbucnit criza Suezului. Cu toate acestea, sub presiunea internațională, Israelul a trebuit să se retragă din zonă doi ani mai târziu, înlocuit de forțele de menținere a păcii ONU. Zece ani mai târziu, Egiptul a recâștigat controlul militar al peninsulei și a cerut forțelor de menținere a păcii să părăsească zona. Ca răspuns, Israelul a invadat Egiptul pe 5 iunie 1967 și a recucerit Peninsula Sinai în timpul războiului de șase zile. În 1973, Egiptul a întreprins un alt război pentru a revendica teritoriile cucerite. În cele din urmă, tratatul de pace israelian-egiptean din 1979 a soluționat disputa teritorială. Conform acordului, Israelul a predat controlul deplin al peninsulei Egiptului și în 1982 și-a retras ultimul soldat.

Ei distrug „idoli”, dar vând ce pot

Potrivit statului islamic (și al organizațiilor conexe), monumentele antice sunt recuzite ale idolatriei care trebuie distruse. Acest lucru s-a făcut după ocuparea Mosulului (fostă Ninive), unde taurii înaripați au fost ciocăniți cu un ciocan la una dintre porțile uriașe rămase din Imperiul asirian, iar reliefurile de la etaj au fost împrăștiate în fostul palat conducător asirian al Asurbanipal. Orașul asirian din nordul Irakului, Nimrod, a fost complet demolat.

Experții spun că distrugerea spectaculoasă servește scopurilor propagandistice și intimidează localnicii, în timp ce antichitățile mobile sunt vândute pe piața neagră internațională.

Valoarea antichităților de contrabandă din Siria și Irak doar valorează miliarde de dolari, în timp ce extremiștii din Libia și Egipt fură în mod constant comorile comune ale umanității.

Potrivit ONU, distrugerea și jefuirea monumentelor arheologice din Orientul Mijlociu ar trebui considerate o crimă de război.

Irina Bokova, directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), a subliniat la o conferință de la Cairo la mijlocul lunii mai: "Miza este mare. Distrugerea și jefuirea siturilor arheologice și a muzeelor se află într-o perioadă fără precedent. Distrugerea patrimoniului cultural, curățarea distrugerii culturale face parte din tactica războiului pentru intimidarea populației, finanțarea activităților lor criminale și răspândirea urii "