Jуkai Mуr Enyim, egal, цvй

? Niciodată mai mult. ? Niciodata

După un timp, Leu plecase de la Inci, a primit următoarea scrisoare de la el:

? Vă mulțumim pentru participarea dvs. prietenoasă. I-am spus deja președintelui că accept alegerile. Azi și mâine voi avea vizite de rămas bun cu cunoscuții noștri. ?

LeY s-a întors la el

Sunt sigur că am găsit Drumul Behring pentru tine în Arctica. Norocos călătorie. ?

Într-adevăr, a apărut cel pe care l-a chemat: amintirea. Memoria este mortul care se întoarce acasă; cită uneori. Uneori vine neoficial și își aduce cu el vocea, hainele, ochii familiari: vine cu întregul său mediu.

Monumentul a vorbit cu Incé. Calm, nerăbdător, se potrivește ca un mort.

L-ai ghidat în trecut ? sus si jos.

L-a dus acolo unde a devenit om și apostol al preoției, pe lângă prestigiul ușor al sorții. Câte lupte a durat, ce mare catastrofă a fost nevoie pentru ca aceasta să se întâmple!

Hanna i-a povestit de atâtea ori despre unele evenimente ale vicisitudinilor vieții sale; i-au promis, l-au câștigat. Dar nu a învățat una de la el. Nu pătrunsese până atunci. Ce a fost Ince când a luat foc prima ei dragoste? Un preot! E un secret înainte. Este permis să legăm o soartă de anul acesta cu un secret atât de nerostit? Acum, nu în credința glorificării, nu în credința jertfei înainte de moarte, ci din toată inima în căutarea unei a doua iubiri? Vei putea să o iei cu tine pe această a doua femeie când cobori la * ca reprezentant al taliei tale? Îl poți prezenta mănăstirii unde și-a petrecut tinerețea? Poți deschide celula aceea din fața lui, îi poți arăta halatul alb și dulapul acela? ? Taci.

Și apoi îi întoarce din nou mortul, amintirea. O întâlnește pe Hannah în mașină.

Descoperirea Arcticii completează detaliile puzzle-ului.

El a luat-o pe Hannah la fratele său pentru că familia dorea să ia un loc la Praga, printre doamnele tereziene ale Mariei, la Praga.

Hanna și-a scris numele pe geamul mașinii.

(A trebuit cineva să știe de unde a plecat?)

Fratele său i-a spus că va sparge geamul. (Nu trebuia nimeni să știe unde s-a dus?)

Fratele a murit la ședință, iar Hanna nu a returnat-o acasă la mama ei.

(I s-a interzis să se întoarcă acolo.)

A călătorit la Praga în ciuda acestei scene de durere. (I s-a ordonat să meargă acolo. Voința familiei este o lege.)

Și când au privit din balcon peste lumea frumoasă, Hanna sört. Despre ce plângi? Ce a pierdut în această lume frumoasă.

Și apoi ъrnх și prizonier. Magba și nimeni.

Pasiunea lui Ince a fost răcită. Nu este nimic mai descurajant la un bărbat (doar un bărbat) decât descoperirea că femeia de care este îndrăgostit avea o eșarfă de care a fost uimit, în care credea, al cărui nume avea sânii umflați.

Hajh! Prima figură strălucitoare a lui Amaz a ajuns să-l cunoască pe bărbat și pe bărbat în același timp și, înainte de asta, nimeni nu a trăit în acea inimă! Sufletul său a avut prima, singura sa, universitatea!

Ince a lăsat ultima oară o vizită de rămas bun la contesa Hanna. Acum știa că trebuie să meargă la Liturghie înainte și să fie prezent la alte ceremonii. A avut o experiență personală a acestui mod de viață.

Iar acea idee rece avea o bază. Chiar ca o fată foarte tânără, Hanna a întâlnit o tânără cehă de o vârstă similară. Ne-am văzut la petreceri de dans. Mama și frații săi și-au dat seama că Hannah avea emoții doar când a refuzat o ofertă de căsătorie foarte favorabilă; și a făcut cunoscut că are un testament împotriva familiei sale. Când o astfel de fată de elită, pentru care nu se așteaptă la o întoarcere strălucită din cauza marelui ei cumnat și care a refuzat bărbatul potrivit pentru rangul ei, visează cu siguranță la un tânăr care, din nou, în afară de familie majoresco, nu deranjează.un grup de creditori care sunt pompați cu mare măiestrie; pentru că nu poate exista alt scop în acest sens decât să ai o domnișoară de rang înalt într-o zi frumoasă în bătrânii cărții cele mai vechi; familia a făcut deja loc locului în temelia Ordinului terorist; iar tânărul locotenent este plasat într-o garnizoană undeva în Sibiu sau Mantou.

De acolo, se pot coresponda între ei dacă le este mai ușor.

Cu toate acestea, trei luni mai târziu, scrisorile care se încrucișau au fost complet omise.

În fiecare zi, contesa Hanna asculta cuvintele martirului libertății maghiare. Pentru o femeie a cărei creștere era să se închine unui bețiv și unui zeu, astfel de idei îndrăznețe acționează ca o recompensă abundentă. Extraterestrul, opusul, se distrează. Este minunat dacă este interpretat de un om perfect, care nu numai că poate spune aceste lucruri mărețe, îndrăznețe, ci și îndrăznește să le facă. Femeia din acest bărbat este opusul ei. Х el însuși, care este atât de mândru de rangul său, strămoșii săi, încă își contrastează clasa cu el însuși, binecunoscutul său concept de stânga, propria sa mizerie; iar omul care se naște dintr-o națiune este ca un închinător al acestei națiuni, care nu-și înțelege măreția și îl invidiază. Este un animal de companie care se aprinde la vârsta de patruzeci de ani și este atât de frig când este tânăr. Iar atracția contrariilor este puternică.

Însă faptul că celălalt a uitat literele este minunat. La urma urmei, se știe că, în primăvara cursei de cai de pe Marte, majorsco a căzut în piele sărind o barieră, iar un cal și un călăreț i-au rupt gâtul. Avea o valoare de patruzeci de mii de franci. Și odată cu aceasta, tânărul locotenent a avansat în același timp la locul său glorificat și a devenit stăpânul marelui domeniu, acum numele său vine înainte de ? von und zu ?.

Dar de atunci nu a mai trimis o scrisoare contesei Hanna. Aceasta însemna că ar putea veni el în loc de scrisoare. Asta ar fi fost cel mai natural. Dar nu a venit. Contesa Hanna a fost hotărâtă în cele din urmă să scrie o scrisoare majorsco majordomo, întrebându-i unde se află ? х ?

Întrebătorul, atunci, nu a ratat răspunsul, dar i-a răspuns repede contesei că, de îndată ce a preluat maiorul, și cu imitația creditorului lui Imitt-amotti, a avut grijă de el acolo și am călătorit imediat.

Contesa Hanna a citit scrisoarea din nou și din nou și apoi a meditat la ea. A studiat bărbăția.

Atâta timp cât era un locotenent sărac, nu avea nevoie de saxonul bogat al Saxoniei-Weimar: era scund și nu era tânăr. Acum, că s-a îmbogățit, a devenit atât frumos, cât și iubitor. Cât de mare este mândria oamenilor! Ca om sărac, nu și-ar permite să fie răscumpărat de mâinile unei doamne bogate, pentru care era ușoară. Dar de îndată ce s-a îmbogățit, aceeași mândrie îl duce acolo pentru a-l cuceri acum pe cel care a vrut să-l ia. Fiind un mic paznic care trăia într-o stare de ofițer incomod, era un fan al unui prieten care avea viața de călugăr și, de îndată ce a făcut avere deodată, a căutat să obțină cât mai mult din nou. într-un prospect?

Dar nu există o trâmbiță, un antidot, o opoziție față de săraci, pustii, împotriva acestei conspirații regulate a celor bogați, puternici și dacă pot încălca legea, toate legile emoțiilor, legea emoțiilor, și acestea sunt, de asemenea, dictate de represalii că respectă regulile rangului, mândriei, regulilor prejudecăților cu cuvântul din gură, ordinele emoțiilor nobile individuale.?

Contesa Hanna stătea singură și sus în camera ei singură. În jurul splendorii aristocratice, exaltare. Tapițeria, mobilierul, bibelourile luminoase ar trebui să ofere camerei tale același aspect ca și cum ar fi casa unei servitoare bogate. Și asta nu este adevărat. Totul este atâta timp cât trăiți în el. Doamna noastră, Theresia Mária, nu știa atunci splendoarea în propriile sale camere. Mobilierul Castelului Laxenburg ne amintește de echipamentul celui mai economic dintre vechii proprietari maghiari. Femeile de la fundație pot face pentru a înfrumuseța pereții uzați, netezi, cu fresce, să aducă mătase și să-și aducă mobilierul din Paris, dar nu toți; dacă a fost destul de ușor să nu pună cele două mii de forinți (plătiți în leasing) în dulap, ci să le cheltuiască pe lemn sculptat, bronz și picturi, х-ul lor; totul rămâne aici pentru institut. Atâta timp cât trăiesc în ea.

Contesa Hanna se uită pe fereastră la orașul de dedesubt, se întoarse în camera ei și se uită la scrisoarea de pe masă. În întregime! Acel oraș, acea cameră, acea scrisoare. Dacă toate ar putea fi aruncate în șemineul йgх!

Komornája a deranjat föl e keserы mйlбzбsbуl. A adus un bilet de la un străin care nu mai fusese niciodată aici.

Contesa Hanna luă biletul cu o mână tremurândă. Nu era niciun nume sau coroană pe ea, ? Бldorfai Ince ? Era pe el, nimic altceva.

Când a intrat Ince, lacrimile fuseseră șterse; Contesa Hanna întinse cu amabilitate mâna către persoana care sosea.

? Mă va vizita cândva!

? Știe, contesă, că nu i-am omagiat pe nimeni în acest oraș până acum.

? Și astăzi este eliberat de jurământ.

? După vizita mea cu un rămas bun.

? Părăsește Praga?

? Se duc acasă la Budapesta. Au fost realesi.

? Și din nou se duce la tufișul de spini, care, în propriile sale cuvinte, are doar vârfuri, dar nici o literă, nici un fruct.

? S noblesse oblige.

? Căci, deși nobilimea mea nu este foarte obligatorie, pentru că nu sunt un nobil; tatăl meu era țăran, Nu sunt nici angajat față de țara mea, nici față de guvernul meu; dar nobilimea cehă mă obligă cu adevărat să plec. De îndată ce știu de alegerea mea, câte nobil Mi-am întâlnit prietenul pe stradă, Doamne ferește! ? în schimb, toți v-au mulțumit pentru „calea norocoasă!” și dacă ar fi văzuți aici mâine, ar fi expulzați de aici mâine cu puterea poliției.

Contesa Hanna a vizitat-o pe Incé pentru a rezerva un loc. În șemineu, o frunză a fost aruncată în foc. Hanna grуfnх stătea vizavi de Incé.

? Puteți să vă întoarceți să stați în același loc în care ați avut atât de multă experiență amară, să serviți aceeași cauză cu care ați fost atât de frustrat, să luptați cu același tip de rasă care aproape v-a numărat.?

? Nu pot face nimic, contează. Faptul nostru este că ceea ce am iubit cândva, dacă am păcătuit, nu putem pleca, dacă suntem pierduți, nu putem uita.

? Și când ne veți vizita din nou?

Bldorfai oftă greu, clătinând din cap în liniște, răspunzând cu o voce adâncă și înăbușită:

Sunt doar două cuvinte. Dar expresia pe care au fost rostite aceste două cuvinte este un cuvânt revelat secret.

O lungă perioadă de tăcere între contesa Hanna și Ince a venit după aceste cuvinte. Toată lumea se întreba dacă ar trebui să spună mai multe?

Hanna rupse tăcerea. El era fratele.

? Nu știa unde locuiam până acum?

? Walter Leu mi-a spus ieri ce sunt!

? Unde crezi că grуfnх?

? Pentru că mi-a povestit și situația ta în ziua aceea. Trăiește în averi sărace cu un venit strict adaptat.

? Dacă spunea asta, spunea adevărul.

? Îl cred pentru că de obicei nu spune că este plin de pâine de zi cu zi.

? Asta e corect.

? Atunci ai un preț mai mare decât Starrwitz Johanna grуfnх, pentru că nici eu nu am asta.

Ince Бldorfai nu a intrat încă în adâncul cerului.

Contesa Johanna Starrwitz a trebuit să iasă din locul ei, să se apropie de ea și să o întrebe:

? Vrei să împărtășești această pâine uscată cu o femeie care te ridică la fiecare bărbat din întreaga lume.?

Speriat de cerul înfuriat, Ince se cutremură:

? Spune-i: Hanna! ? și dă-i o mână.

Ince îl apucă de mână, beat mândru de pasiune, iar acum i-ar fi plăcut să împingă întreaga figură, dar „Doamna monahală”? să te reții cu blândețe, cu seriozitate:

? Nu există pereți între acești pereți.

Dar și-a lăsat mâna în mâna lui Ince și a strâns-o strâns.

? Dacă vreți și meritați, voi părăsi acest loc și în el tot ceea ce mă înconjoară acum este splendid, confortabil, de lux și nu mă voi mai gândi niciodată la el. Mă duc la viscoza pe care o suni acasă și, dacă nu mă poți face să o fac, o să fac treaba ei. Și când îmi poți cumpăra o rochie din carton din câștigurile mele, o apreciez mai mult decât toată mătasea și dantela care mi s-au pus când eram prizonier. Știe că nu am nimic, știu că ești sărac, avem curajul să ne punem soarta laolaltă?

Ince a fost răcit. Ea tremura. Era plin. A fost un triumf mai mare decât credea că merită. O frumusețe divină mândră umple spațiul cu toată generozitatea sa, care se află între cei doi, privind rangul și vârsta. Își pune în ochi ceea ce nu a crezut niciodată că ar putea fi iubit, singur, nu din interes, nu din glorie, nu sub influența unei uimiri entuziaste, nu în mijlocul morții sale amenințătoare., pentru că omul! Cum să-l alegi dintre mii și mii de oameni și să arunci toată lumea! Și să meargă cu el la nenorociții adăpostului bărbaților buni, numai pentru ca el să poată chema însuși femeia.

Ince apucă mâna Hannei cu ambele mâini și cel puțin îi strânse mâna.

? Sunt complet orb de frumusețe ? Tremuram și nu aș fi surprins dacă aș fi căsătorit. Hanna! Cred că visez ceea ce am visat de atâtea ori. Aș fi fost obligat să spun asta și eram atât de laș, atât de neîncrezător față de mine, încât mi-am permis să fiu dus de mine. Era de necrezut în fața mea că un bărbat putea merge în fața unei doamne cu cuvântul: „Îmi dai o lume întreagă și așa m-a răsplătit”. Ea mi-a spus asta Hannei, o lașă care era pe punctul de a fugi și, cu acest cuvânt, a fost atât de îndatorată inimii mele, încât numai toată viața mea va fi capabilă să ramburseze. Această viață este цnй. Și nu crede, Hanna, că un destin atât de întunecat este ceva ce îmi vei împărtăși. Această frază despre pâinea uscată este doar o explozie. Nu vom fi atât de săraci. Un om cu capital aici? Si aici (zicând pe palmă și pe frunte), atâta timp cât poate trăi întotdeauna în lume, chiar dacă nu a moștenit moșii și dacă are lângă el o inimă iubitoare care îl încurajează să-și sporească puterea, va putea să lucreze în loc de două.!

? Da Da! ? era Hanna entuziasta ? De asemenea, învăț să lucrez, așa cum știa celălalt care jelise înainte de mine; Voi învăța de la el despre ce a fost atât de grozav, voi încerca să-l prind, dar să nu-l uit! Nu. Nu pune niciodată fața pe mine. Poartă-o și pe a mea, dar împreună cu anul, unul împotriva celuilalt. Nu vom fi concurenții reciproci!

Această creștere s-a prăbușit în genunchii lui Ince și acum ținea mâna puternică în mână cu lacrimile sale. Amintirile au fost expuse. Submarinul a sunat într-o furtună aprobată. Aceasta a fost partea principală a inimii sale. Aceasta a vindecat acest cuvânt.

Copilul Hannei a tras în grabă o fotografie din album în cea mai apropiată mână; și tăind capul, îl puse în micul medalion în formă de carte în care Ince Serena purta o față pe piept, spre deosebire de celălalt.

I s-a permis lui Incé să reunească atât noua mireasă, cât și vechea mireasă.

Acest lucru l-a făcut complet depășit.

Despre cum s-a întors de la Hradin în Piața Wenceslas ar fi greu de dat seama.

Walter Leuk trăia doar săptămâna aceasta, dar nu se aștepta să se termine, era rupt. Se pot vedea tot timpul.

? Deci chiar ai de gând să te duci la Pest? ? kérdй sirбnk voce Helene.

? Ah, dăunătorul ăla urât!

? Nu, sprânceană! Budapesta este foarte drăguță. O vei vedea.

? ? N? Ce căutăm în Pest?

Ince zâmbi misterios.

Helene spuse cu un spectator nervos:

? El zambeste! Râde de ceva! Cred. Nu naște! Stiu! Îl ia pe Hannab de la el!

Și, cu asta, și-a aplaudat palmele.

? Adică, cum o ia Hanna? a râs de Walter Leu. ? Știam ieri.

Helene a țipat la blana aceea, cu o blană în plus, și a căzut fără obstacole în jurul gâtului lui Neck, ridicând din față, strigând direct în starea ei de spirit: ? Dragă, dulce Ince! Drбga Incйm! ?

Walter Leu doar a dat din umeri, arătând spre vârful sprâncenelor și palmelor. (Această scenă a fost martoră de fiu și socialist, precum și de un pianist vechi.)

? Iată ni! Haide! ? mondб Leу. ? De aceea trebuie să divorțez de soția mea. Trebuie să iei și tu asta. Poți ține două femei.

Ince nu era într-o stare înspăimântătoare acum; au trezit foarte mult leul din el.

? Cum va fi și asta bun ? a fugit înapoi. ? Hanna mi-a permis deja să-l port pe celălalt pe lângă fața ei. De asemenea, permite o a treia.

Walter Leу avertizează:

? Sуgor! O singură femeie va fi suficientă și pentru tine pentru un birou! Dar întoarce-te acum, sărută-mă și pe mine. La urma urmei, suntem doar chitanțe. Am primit și un sărut de la soția ta odată, ar mai fi în viață, sărac!

Și asta a fost o grosolănie mare în direcția Hannei.

? Dar să vedem acum după măsurile prusace ? reluați bancherul din cauza celui de-al cincilea act după mai sunt multe de făcut înainte să se stingă luminile.

Printre multele lucruri, a fost cel mai mare lucru care îi place lui Inci eretici să fie asociat cu un membru al unei familii zeloase, precum Starrwitz, care a avut întotdeauna un episcop sau un apostol. A fost norocos pentru Incé că și-a primit dimisiunea din noua așezare acolo, pe baza înmatriculării Duda, care era preotul său competent. Astfel, nimic nu a fost suspectat din viața lui într-o anumită etapă; pentru că dacă vom afla la Praga, vor pune filtrul în Dalibork când va jura!

La urma urmei, Starrwitz majoresco, care reprezintă familia cu mare dificultate, a făcut, de asemenea, un anunț incomod și inutil pentru legământ.

? Nu întreg meshaliance. Generalul poate fi din nou general, reprezentantul poate fi ministru, iar convertibilul poate fi reconvertit. Ce face femeia să facă? Dacă ai ales: habeat sibi!

Hanna și Ince au călătorit împreună din nou împreună în tren ca soț și soție.