Stat, globalizare, localizare, economie locală și dezvoltare rurală

Categorie: Dezvoltare rurală Autor: Dr. Gergely Sándor CSc, 26.10.2015

Oportunități pentru ocuparea forței de muncă rurale și generarea de venituri locale

Înainte de a prezenta factorii de localizare, prezentăm cei mai importanți trei factori de influență din timpul nostru: statul, globalizarea și localizarea (Figura 1).

Este în interesul nostru fundamental să stabilim și să menținem un echilibru dinamic al celor trei forțe. Deoarece poate permite o calitate durabilă pe termen lung a bunăstării bazate pe viață, adică o economie de piață eco-socială. A fi supraponderal de către oricare dintre cele trei forțe are/va avea o serie de consecințe dăunătoare:

Dacă statul devine predominant, funcționarea socială va deveni supra-birocratică și reglementarea (legală) (de asemenea) va fi prea complicată. O astfel de stare îndepărtează prea mult de cei harnici și talentați. Este de la cei care se ridică și coac pâinea societății. Un astfel de stat se încadrează în mod regulat în eroarea supraalocării. În principal pentru a obține partidul de guvernământ să obțină cele mai ieftine voturi. Supraponderabilitatea de stat are ca rezultat standarde tehnice, tehnice, tehnologice greoaie și întârziate, deoarece nu consideră acești factori importanți. Statul supraponderal este caracterizat de anti-antreprenoriat și este extrem de reticent în a „hrăni” companiile apropiate acestuia. Un astfel de stat penalizează realizările remarcabile. Și supraocuparea este un fenomen cronic în sectorul public.

Dintre cei trei factori, predominanța forțelor globale acționează ca un tun realizat și adesea dezlănțuit; pentru una dintre principalele caracteristici ale primului deceniu al secolului 21 la nivel mondial este că forțele economice și financiare globale conduc cele mai importante procese, în timp ce disfuncțiile pe care le cauzează au un efect din ce în ce mai dramatic. Forțele economice și financiare globalizate creează o lipsă de concurență pe cele mai aglomerate piețe internaționale și naționale, în timp ce amenință cererea de solvent la nivel mondial datorită capacității lor slabe de ocupare. Acest lucru este dovedit de faptul că cele mai mari 500 de companii din lume produc 43% din PIB-ul total al umanității, dar angajează doar 4,8% din angajați. 2/3 din exporturile maghiare sunt furnizate de companii multinaționale care operează aici, în timp ce angajează în total 16% din lucrătorii casnici. Acest lucru, la rândul său, pune în pericol și/sau elimină capitalismul modern, deoarece dacă nu există loc de muncă, nu există putere de cumpărare, atunci cine va fi cumpărătorul, pentru cine va produce producătorul?

Predominanța forțelor globale a dus la capacitatea lor de a atrage capital de la întreprinderile mici și mijlocii, întrucât 80.000 din cele 90.000 de multinaționale ale lumii dețin 80% din capitalul mondial. Un alt dezavantaj al dominanței forțelor globale este urmărirea și oportunitatea creșterilor nelimitate de prețuri, care se realizează în cea mai mare parte pe piața monopolizată a combustibililor fosili. Dezavantajul predominanței forțelor globale este funcționarea și posibilitatea dobânzilor de profit nelimitate, inspirate de suma astronomică a bonusurilor executive și a mijloacelor sale de achiziție a concurenței, a produselor cosmetice din bilanț și a „optimizării impozitelor”. Speculațiile excesive sunt, de asemenea, o consecință dăunătoare, dovadă fiind recenta criză economică globală care a izbucnit în toamna anului 2008. În ultimii 30 de ani, monopolurile internaționale au realizat privatizarea profiturilor și socializarea pierderilor.

Chiar și astăzi, sărăcirea furnizorilor și a angajaților se desfășoară fără probleme prin negocieri bazate pe prețuri și distrugerea unităților comerciale mai mici. Multiserviciile noastre de vânzare cu amănuntul reprezintă 70% din beneficiile alimentelor, în timp ce doar 20% sunt destinate procesatorilor și 10% producătorilor de materii prime cu cel mai mare risc.

Monopolizarea informațiilor de către manageri a dus la incapacitatea acționarilor minoritari de a-și afirma interesele.

Predominanța forțelor globale reprezintă o amenințare pentru democrația modernă, deoarece deciziile care afectează întreaga umanitate sunt luate fără legitimitate democratică în forumurile consiliului restrâns și ale consiliului de supraveghere. Ceea ce o face periculoasă este că, în ultimii 40 de ani, mass-media comerciale au câștigat o influență decisivă la nivel mondial, influențând mai degrabă decât informând și dorind să realizeze nu ceea ce avem nevoie, ci ce monopoluri fac profit. Predominanța puterii globale reprezintă o amenințare pentru dezvoltarea durabilă, deoarece urmărirea profiturilor actuale este doar o excepție de la obiectivele pe termen lung.

Predominanța forțelor locale poate provoca, de asemenea, (na) probleme. Deși este regretabil că aceste forțe au devenit din ce în ce mai marginalizate în ultimele decenii, observăm că predominanța forțelor locale poate fi dăunătoare din cauza izolării economice și sociale; poate aminti pericolul provincialismului; restrângerea oportunităților pentru cercetare, dezvoltare și inovare; ar putea periclita punerea în comun a nivelului național și aplicarea avantajelor comparative la nivel național. În cazuri extreme, predominanța forțelor locale poate amplifica forțele anarhice.

Un stat modern

Statul modern maghiar trebuie să prefere oportunitățile pieței interne în economie și trebuie să participe activ la procesarea și achiziționarea pieței externe și apoi la menținerea acesteia. Funcționarea internă a companiilor multinaționale influențate de interesul public național ar trebui facilitată printr-o reglementare simplă și transparentă și nu printr-o mână de beneficii. Înființarea acestora ar trebui organizată în conformitate cu obiectivele strategice naționale; cu multe livrări și încorporări interne. Forțele localității trebuie poziționate astfel încât să maximizeze autosuficiența alimentară și a apei, autosuficiența energetică, gestionarea deșeurilor locale, proprietatea locală, economia socială și competitivă, economia de rețea, ocuparea forței de muncă, educația și formarea, locuința, sănătate, securitate, viața comunității locale, responsabilitatea locală pentru cei săraci, dezavantajați și pentru mediu.

Trebuie să ne pregătim pentru o epocă care prețuiește localitatea, adică oportunitățile și forțele locale, deoarece ordinea economică mondială actuală drenează producătorii/muncitorii mai slabi, deșeurile din ce în ce mai scumpe, dar încă relativ ieftine de combustibili fosili și abuzează de asimetriile de dezvoltare. ” pe ".

În Ungaria, forțele statului, globalității și localității trebuie organizate și menținute într-un echilibru dinamic, astfel încât să știm: dacă Ungaria nu produce cel puțin de două ori mai multă valoare adăugată internă decât astăzi, va fi un ratat în 21 secol. Dar știm, de asemenea, că Ungaria are potențialul de a concura printre câștigătorii secolului XXI.

Localizare

Semnificația localizării ca cuvânt de origine străină - în interpretarea Dicționarului de cuvinte străine - este legată de loc; stoarcere într-un anumit loc, prevenind răspândirea. Cuvântul localizare în sine are o semnificație specială în diferite domenii de specializare în protecția apei și a incendiilor, informatică, economică, științifică. Localizarea - în economie și știință - este definită în sens restrâns ca opusul globalizării.

Cel mai de seamă reprezentant străin al său, Colin Hines, oferă următoarea definiție în lucrarea sa: Localizare: Manifestul Global (2000): „Localizarea este un proces - un sistem de măsuri și proceduri interdependente și auto-consolidate care discriminează activ în favoarea local. Oferă persoanelor, comunităților și actorilor de afaceri un cadru politic și economic care diversifică economiile locale. Poate crește coeziunea comunităților, reduce sărăcia și inegalitățile, poate îmbunătăți condițiile de viață, poate consolida bunăstarea socială și proteja mediul și poate oferi un sentiment cheie de securitate din toate punctele de vedere. ”

Acest lucru este în contrast puternic cu agenda globalizării, care subliniază principiul controlului comerțului redus la nivelul „bate-ți vecinul” și încearcă să denatureze toate economiile în așa fel încât obiectivul lor principal să fie competitivitatea internațională. În schimb, programul de localizare este o internaționalitate de susținere a „îmbunătățirii vecinului”, unde fluxul de idei, tehnologii, informații, culturi, bani și bunuri este în cele din urmă de a reconstrui și a proteja economiile locale din întreaga lume, de a servi. Accentul nu se pune aici pe concurență, ci pe cooperare, unde scopul nu este de a oferi cele mai ieftine, ci de a oferi cel mai bun produs sau serviciu produs și utilizat în mod durabil.
Figura 2 prezintă cei mai importanți factori de localizare.

Economia locală

Economia locală este cel mai scăzut nivel de funcționare a economiei, unde producția și consumul sunt direct legate.

Acest tip de economie este atât tradițional, deoarece există încă în multe părți ale lumii, dovedindu-și viabilitatea, cât și nou, deoarece este redescoperit din ce în ce mai mult ca o alternativă la societatea de consum și ca un mijloc de dezvoltare a zonelor aflate în dificultate economică. Până în epoca modernă, a existat aproape peste tot o economie locală, care, în unele locuri, dacă locația așezării sau produsele sale o făceau posibilă, s-a implicat în comerțul la scară largă, națională sau chiar la scară mai mare. Fiecare regiune avea un oraș în care cifra de afaceri a economiei locale era în principal complicată, totul la o scară transparentă, cu actori bine identificabili. Economia a fost practic determinată de condițiile locale, nu a fost caracterizată de transportul de mărfuri pe distanțe lungi, de separarea spațială a producției, prelucrării și consumului. Autosuficiența a fost, de asemenea, din ce în ce mai răspândită, oamenii din zonele rurale producând singuri o parte semnificativă din nevoile lor alimentare. Această piață locală a cerut „fermierilor locali, meșterilor, meșterilor, comercianților cu amănuntul” să asigure angajarea.

În activitatea noastră, interpretăm economia așezării, microregiunea, județul, regiunea, dar în sensul cel mai larg chiar și economia Ungariei ca economie locală. Cu toate acestea, acest concept este în primul rând primele patru spații de localizare.

Renașterea și dezvoltarea economiei locale sunt de o importanță capitală și astăzi. Multe avantaje - de mediu, economice, sociale - justifică crearea unei economii locale competitive.

a) Promovarea și vânzarea produselor locale

produse alimentare locale,
produse locale nealimentare,
mărci regionale,
încurajarea consumului de produse locale.

Local sunt produse care aparțin identității unei anumite așezări, regiuni, regiuni, regiuni, iar sistemul economic local este implicat în crearea lor. Valoarea adăugată creată în timpul producției apare la nivel local, contribuie la dezvoltarea existențelor la nivel local. Produsele locale sunt de obicei produse de microîntreprinderi și întreprinderi mici, printre care activitățile independente sunt semnificative.

Vânzarea produselor locale pe piața locală are o importanță ecologică și economică remarcabilă. Productivitatea locală, producția locală înseamnă, de asemenea, angajarea forței de muncă locale, iar beneficiile ocupării sunt locale. Un avantaj major al produselor locale este că impactul lor asupra mediului este minim.

Printre numeroasele probleme și sarcini ale Ungariei, modul în care aceasta explorează potențialul economiei locale și cât de mult își poate exploata potențialul este de o importanță deosebită pentru viitorul grupurilor sociale în urmă, al celor săraci și al multiplelor zone defavorizate.

rezumat

Cei mai importanți trei factori ai timpului nostru sunt statul, globalizarea și localizarea.

Este în interesul nostru fundamental să stabilim și să menținem un echilibru dinamic al celor trei forțe. Deoarece poate permite o viață mai bună bazată pe o calitate durabilă a vieții pe termen lung, adică o economie de piață eco-socială. Dacă oricare dintre cele trei forțe predomină, există/vor exista o serie de consecințe dăunătoare.

Doar aproximativ 10% din producția mondială de alimente este un surplus local care justifică comerțul de export, totuși aproximativ 60% este exportat sau importat. Nu se poate considera că această proporție relativ mică determină reglarea întregului.

Până la Revoluția industrială, economia locală avea o importanță aproape exclusivă, deoarece până atunci nu exista posibilitatea transportului în masă de persoane și mărfuri, ci doar utilizarea unui motor cu aburi. Astăzi, situația s-a deteriorat (s-a dezvoltat conform globaliștilor) până la punctul în care o gospodină din New York pune masa de prânz pe masă, ingredientele sale parcurg în medie 2.100 de kilometri. Sistemul rezultat este consumator de energie, risipitor și foarte poluant, adică nesustenabil, deoarece există dovezi din ce în ce mai mari că viața sălbatică și atmosfera Pământului nu vor putea rezista mult timp daunelor cauzate de activitatea umană. Evoluțiile dramatice ale schimbărilor climatice avertizează, de asemenea, în acest sens.

Prin urmare, din cauza supraviețuirii umanității, a importanței și impactului localității, a factorilor sociali locali, economia locală trebuie să crească din nou. Acesta este XXI. una dintre cele mai importante lecții ale societăților din secolul XXI.

Forțele localității trebuie poziționate astfel încât să maximizeze autosuficiența alimentară și a apei, autosuficiența energetică, gestionarea deșeurilor locale, proprietatea locală, economia socială și competitivă, economia de rețea, ocuparea forței de muncă, educația și formarea, locuința, sănătate, siguranță, viața comunității locale, responsabilitatea locală pentru cei săraci, dezavantajați și pentru mediu.

Ungaria trebuie să bazeze această schimbare pe o strategie națională consistentă care se întinde pe cel puțin un sfert de secol, dintre care strategia rurală este una dintre cele mai importante părți, întrucât cei mai mari pierzători ai noului capitalism ungar sunt masele care nu și-au găsit muncă legală sau venituri de douăzeci și cinci de ani. În același timp, cea mai mare rezervație socio-economică și de mediu neexploatată este ascunsă în mediul rural maghiar.

Cuvinte cheie: strategie națională, strategie rurală, puncte forte, economie de piață eco-socială, economie locală, economie durabilă și societate.

Materialul expert referitor la cea mai recentă modificare a politicii agricole comune din 2014 pentru perioada bugetară până în 2020 afirmă că economia alimentară globalizată și-a arătat acum limitele și se poate observa măsura în care producția excedentară împovărează mediul. Sistemele care susțin aprovizionarea, distribuția și consumul de produse locale pot reduce povara asupra mediului prin reducerea lungimii transportului alimentelor (kilometri de alimente încărcați cu produse) și asigurarea faptului că consumatorii sunt furnizați proaspăt, sezonier, local. Numai prin eliminarea unor intermediari din lanțul care leagă consumatorii de producători se poate stabili o nouă relație între cei implicați în agricultură și consumatorii urbani. Educația are un rol crucial în construirea sistemelor alimentare locale, dar acestea trebuie implementate nu numai în școli, ci și în ferme și puncte de vânzare. În acest sens, va fi esențial să se stabilească un sistem bazat pe schimbul de informații și solidaritate între producători și locuitorii orașelor.