Cu bețe și vin cu flacără

Pe de o parte, lucrările de ficțiune prezintă realitatea într-o lumină nouă, iar pe de altă parte, cu asociații de imagini originale și independente, dezvăluie o felie de lume destul de unic. Au, de asemenea, o serie de alte puncte forte. Transmiterea acestor gânduri și imagini necesită un limbaj și un vocabular specific. Neologismele pot fi, de asemenea, examinate în legătură cu acestea din urmă în antologia Mâine. După cum se știe, primul și al doilea volum, publicate în 1908 și 1909, sunt menționate de istoricii literari drept punctul de plecare al literaturii maghiare moderne, în cuvintele lui Endre Ady drept „revoluția sufletelor maghiare”.

trandafir

În publicație apar cuvinte noi, unice, adică hapax legomenons (cuvinte rostite odată). Clasicul legomenon hapax, predat și în liceu, a apărut și în antologia de mâine: „Abia absolveam Sena/S cântecele de trandafiri mici îmi ardeau în suflet” (Endre Ady: Toamna era la Paris). Scrierea unor cuvinte compuse ocazionale, cu o singură dată, cu cratimă este încă o operă de ficțiune. (Conform regulilor de ortografie maghiară, ar trebui să fie asamblate ca o compoziție de îngroșare a semnificației: bețe.) "Simți că alergăm/pe spatele râurilor aeriene de basm?" (Ady: The Moon of Lovers) "Focul de aur călărește iarba cu un deget/Soarele este în jurul meu." (Béla Balázs: Lecțiile) "Frunza se ascunde în aripa de releu rapid" „„ Și inima ta a fost furată/Servitoarele de pânză din pubul tău la apus. " (Tamás Emőd: András Nagy Lellei) „O culoare diferită este glazura de soare a oaspeților” (Babits: Black Country)

Dezvoltarea limbajului poetic maghiar, în special a lui Endré Ady, a dat un impuls semnificativ proliferării compozițiilor conceptuale în limba maghiară. Cea mai caracteristică caracteristică a poetului este utilizarea unor compoziții metaforice care au semnificații complexe: soare-țară, diamant-lovit, ceață-haldă. Ca neologism, modul de mai sus de formare a cuvintelor poate fi întărit prin forma de stivuire și chiar de îmbunătățire: „Săruturile de rubin, grenadele îmbătătoare cad!/Bucurii safire! Fericirea topază! ” (Miklós Jutka: To the Majesty of Life) Acestea sunt compoziții caracteristic metaforice, densitatea lor este o expresie excelentă a superiorității și a formulării patetice.
Ortografia cratimată și neologismul apar nu numai în crearea conceptelor, ci și în construcția cuvintelor compuse adiacente. "Măsurată ca un ceas, în tăcere ca o piatră,/eternă ca acest timp trist în sine". (Babits: Theosophical Songs, Indus II) „S unde orașul este murdar, sărac în ruine,/S hornurile se aliniază în negru” (Ákos Dutka: Alcool) s-ar pierde (pentru totdeauna și mizerabil, ruinat și sărac).

Neologismele găsite în antologia de mâine pot fi examinate și în ceea ce privește dacă apar și în alte lucrări. Astfel, de exemplu, în poezia lui Bizantinul nostru, Gyula Juhász Botond, expresia vinului cu flacără: Imre Madách Now Just Enjoy It mai spune: „Ca cel care sete/Iepurele se umple după un pahar,/Aroma vinului de flacără/Pierde inutil ...”

Motorul nostru de căutare pe internet este un bun ajutor în studiul hapaxurilor și, ca urmare a unor cercetări ulterioare, se poate afirma care este motivul utilizării acelorași neologisme stilistice în două opere literare diferite. Mergând mai departe: deși sensul acestor termeni este destul de restrâns, interpretările lor sunt diferite în contextul diferitelor lucrări?