Kabai Lóránt: „Nu merită primul”

(Dieta Bratislava - Jurnal, Partea 1)

"- Sunt nesărat ca o scabie ...
„Raportul are nevoie de o atmosferă”.
(#have_heard_in_the_ pub)

Așa cum nu am înțeles niciodată acest obicei de comentariu (mă refer la primul), rămâne neclar de ce am scris această frază în caietul meu luni seara - pe lângă faptul evident că sunt la Bratislava pentru prima dată, dar o voi face rămâneți aici 42 de zile (La vârsta de 42 de ani și nu aș vorbi acum despre alte aspecte evidente ale acestui număr), am aplicat mai întâi pentru o bursă internațională, Programul de rezidenți literari Visegrád și până la mijlocul lunii iunie sunt oaspete al Centrului Literárne Informačné.

Ceea ce se vede imediat când mă uit din tren este că arhitectura urbană de aici este ciudată, dar tot nu găsesc cuvintele (sau limbajul) potrivite pentru a o descifra - poate că nici nu am nevoie, poate aș putea fii mulțumit că îmi place foarte mult. Cu toate acestea, sunt multe plimbări dimineața în spatele meu (al naibii tulburări de somn!; Pentru că nu poate fi jetlag), în timpul cărora acest eclecticism ar fi putut începe să mă deranjeze, dar cel mult doar clădirea radio, această piramidă așezată pe cap, m-a confuz o clipă. Și păsările: O echipă de cucuri și corbi care evocă Hitchcock au fost întâmpinați de gară.

În al doilea rând, se pare că tramvaiele circulă pe un ecartament îngust aici - puțin mai târziu am încercat să găsesc o paralelă între acest fapt și, desigur, în zadar, că femeile locale preferă pantalonii strâmți mai mult decât ai noștri. Și vântul! Această felie rece, dură, implacabilă se numește kassi - deși nu a venit de la Košice, a fost și mai pătrunzătoare până la os, în timp ce în timpul zilei era doar 3 ° C și ploaia înzăpezită a fost colegii de joacă. Desigur, până acum vremea nu a fost cu adevărat „grațioasă”, am petrecut prea multe zile în camera mea din cauza asta, „vremea este mai shitti decât engleza mea”, am încercat să glumesc cu mine după ce mi s-a părut cea mai mare teamă, abilitățile mele modeste de engleză, nu a fost o astfel de problemă; după cum sa dovedit la întâlnirea de bun venit, toată lumea, cu excepția cehului David, este cam la același nivel cu mine - a fost cu atât mai jenant când au trecut la slovacă de mai multe ori, ceea ce este vorbit de toată lumea, cu excepția mea (deși coordonatorul local, eva, am rezumat cu amabilitate în engleză a fost, de asemenea).

Și da, parcă vântul Kassi mi-ar fi suflat planul de proiect, potrivit căruia noi patru ne-am tradus scrierile reciproc cu ajutorul traducerilor brute - așa cum se afla la tabăra FISZ la atelierul polonezo-ungar - pentru că se pare că entuziasmul colegilor a durat până la textele lor, dar nu au căutat un traducător pentru relații lingvistice ulterioare, iar între timp omul meu, care întreprinsese anterior interpretarea slovacă-maghiară, se curbase - în schimb căutam pe cineva altfel, iar aceste traduceri vor apărea într-un jurnal maghiar, dar nu mă mai deranjez. Dar am un alt plan video, ar putea fi mai ușor de rezolvat ...

Oricum, s-a ridicat întrebarea, care este relația mea cu personalul Institutului local Balassi - cum ar fi, m-am gândit, și am spus că nu este, așa cum este cu adevărat, și dacă este, este, de asemenea, indirectă cu personalul instituțiilor de stat maghiare ... Nu continuați. Dar a fost deosebit de plăcut faptul că Anna Benedek, care coordonează acest proiect în numele PIM, și căreia îi datorez tot ce sunt aici, pentru că mi-a scris în acel moment pentru a putea aplica, a fost acum interesată de modul în care Simt ... aici un