Vegetarianismul poate preveni boli mai grave?
Posibil. Vegetarienii consumă mai puține grăsimi saturate și colesterol decât consumatorii de carne, dar dietele vegetariene oferă mai multe vitamine C și E, acid folic, potasiu, magneziu, fibre și carotenoide și flavionide. Drept urmare, nivelurile mai scăzute de colesterol LDL (rău), tensiunea arterială și indicele de masă corporală mai scăzut (IMC) sunt asociate cu o speranță de viață mai lungă și un risc redus de multe boli cronice.
Cu toate acestea, nu există încă suficiente date pentru a determina exact modul în care dieta vegetariană afectează sănătatea pe termen lung. Este dificil să separi efectele unei diete vegetariene de alte practici care sunt urmate în cea mai mare parte de vegetarieni, cum ar fi abținerea de la fumat, consumul excesiv de alcool și exercițiile fizice adecvate. Următoarele sunt rezultatele cercetărilor anterioare:
Boala de inima: Este un fapt dovedit că vegetarienii se confruntă cu un risc mai mic de evenimente cardiace (de exemplu, atac de cord) sau alte cauze cardiace de deces. Potrivit unei analize combinate a datelor dintr-unul dintre cele mai semnificative studii, care a implicat 76.000 de participanți, vegetarienii au în medie 25% mai puține șanse de a muri de boli de inimă. Această concluzie a fost confirmată și de rezultatele unor cercetări anterioare între vegetarieni și non-vegetarieni. Un alt studiu care a implicat 65.000 de participanți a constatat că vegetarienii au un risc cu 19% mai mic de a muri din cauza bolilor de inimă. Cu toate acestea, unele decese au avut loc în toate grupurile, astfel încât diferențele experimentate pot fi aleatorii.
Pentru a proteja inima, cerealele integrale bogate în fibre și leguminoasele sunt considerate cea mai bună alegere, deoarece sunt digerate încet și au un indice scăzut de glucoză - menținând astfel nivelul glicemiei constant. Fibrele solubile contribuie, de asemenea, la scăderea colesterolului. Glucidele rafinate și amidonul, cum ar fi produsele care conțin cartofi, orez alb și făină albă, determină o creștere rapidă a nivelului zahărului din sânge, crescând riscul de infarct și boli de inimă, care pot provoca și probleme cardiace.
Nucile sunt, de asemenea, protectori ai inimii. Au un indice scăzut de glucoză și conțin o varietate de antioxidanți, proteine vegetale, fibre, minerale și acizi grași sănătoși. Dezavantajul lor este că sunt bogate în calorii, deci nu este recomandat să consumi mai mult de o mână de nuci pe zi. Avantajul lor este că, datorită conținutului lor de grăsime, chiar și o cantitate mică satisface pofta de mâncare.
Nucile sunt deosebit de bogate în acizi grași omega-3, care sunt foarte benefici pentru sănătate. Cu toate acestea, cea mai bună sursă de omega-3 este peștele și nu este clar dacă omega-3 derivat din plante este un bun înlocuitor pentru peștele din dietă. Există un studiu potrivit căruia omega-3 atât la nuci, cât și la pește reduce riscul bolilor de inimă, dar în moduri diferite. Conținutul de omega-3 din nuci (acid alfa linoleic sau ALA) contribuie la reducerea colesterolului total și a LDL, colesterolului (rău), în timp ce omega-3 din pește (acid eicosapentaenoic sau EPA și acid docosahexaenoic sau DHA) contribuie la reducerea trigliceridelor și crește nivelul colesterolului HDL (bun).
Cancer: Mai multe studii au descoperit că consumul multor fructe și legume reduce riscul de a dezvolta cancer, iar experiența a arătat că vegetarienii sunt mai puțin susceptibili de a dezvolta cancer decât non-vegetarienii. O dietă vegetariană facilitează consumul recomandat de fructe și legume de cel puțin cinci ori pe zi, cu toate acestea, o dietă pur vegetariană nu este neapărat mai bună decât o dietă pe bază de plante care include și pește sau carne de pasăre. De exemplu, o analiză a datelor agregate din Oxford Vegetarian Study și EPIC-Oxford arată că consumatorii de pește prezintă un risc mai scăzut pentru anumite tipuri de cancer decât vegetarienii.
Dacă nu mai consumăm carne roșie (indiferent dacă devenim vegetarieni sau nu), riscul de cancer de colon este redus. Nu este clar dacă evitarea tuturor produselor de origine animală reduce în continuare riscul. Vegetarienii au, în general, niveluri mai scăzute de substanțe potențial cancerigene în colon, dar studiile care compară ratele de cancer la vegetarieni și non-vegetarieni au arătat date contradictorii.
Diabetul de tip 2: Cercetările au arătat că o dietă predominant vegetală poate reduce riscul de diabet de tip 2. Studiile care rezumă studiul vegetarienilor arată că riscul de a dezvolta diabet este de 50% din riscul pentru non-vegetarieni, inclusiv IMC. Studiul pentru sănătatea femeilor de la Harvard (un studiu asupra sănătății femeilor) a găsit o asociere similară între consumatorii de carne roșie (în special cărnile procesate precum slănină, hot dog) și riscul de diabet, IMC, aport total de calorii și după ajustarea efortului.
Și ce zici de sănătatea oaselor?
Multe femei sunt reticente în a încerca o dietă vegetariană - nu vor să renunțe la produsele lactate bogate în calciu, în special pentru că le este frică de osteoporoză. În același timp, ovo-lacto-vegetarianii consumă aceeași cantitate de calciu ca și consumatorii de carne, în timp ce veganii consumă de obicei mai puțin. În studiul EPIC-Oxford, 75% dintre vegani consumă mai puțin decât cantitatea zilnică recomandată de calciu și au, în general, un procent relativ mare de fracturi. Deși veganii care consumă cel puțin 525 mg de calciu pe zi nu suferă fracturi multiple semnificative.
În ceea ce privește o dietă echilibrată și sănătoasă, nu contează ce tendință de vegetarianism este. De exemplu, unele boli, cum ar fi gută sau afecțiuni reumatice, recomandă adesea o dietă vegetariană pentru artrita reumatoidă, dar nu și veganism, omițând doar carnea roșie sau dietele ovo- și lactovegetare.
În ceea ce privește o dietă echilibrată și sănătoasă, nu contează ce tendință de vegetarianism este. De exemplu, unele boli, cum ar fi gută sau afecțiuni reumatice, recomandă adesea o dietă vegetariană pentru artrita reumatoidă, dar nu și veganism, omițând doar carnea roșie sau dietele ovo- și lactovegetare.
O dietă vegetariană bine formulată poate fi un antidot eficient împotriva obezității, deoarece conține mai puțini carbohidrați și zahăr și, desigur, alimente grase. Din ultimul motiv, protejează vasele de sânge, reducând șansele de ateroscleroză. Acest efect protector vascular poate fi benefic și pentru diabeticii care au trecut la o dietă vegetariană, mai ales dacă anterior au fost subnutriți sau au consumat cantități mari de carne. Dietele vegetarienilor conțin, de asemenea, mult mai puțină sare, care este utilă împotriva hipertensiunii arteriale, în timp ce este bogată în fibre, deci poate ajuta la constipație sau la bolile de colon.
- Vega, vegan sau peskarian Ce este?
- Pachet de vitamine de bază vegan - 3 buc., Ambalaj economic - Netamin Webshop
- Vega, vegan, urmând o dietă pe bază de plante - care este diferența dintre gătit
- Vega, Vegan
- Smoothie vegan cu banane verzi pentru a patra săptămână fără zahăr și premiile aventurilor lui Zizi; Real