Olanda, Literatură: Oamenii care citesc

Carte

Să nu înfrumusețăm: în afară de excepții respectabile, știm cam la fel de puțin despre literatura celuilalt, sunt ale noastre, suntem olandezi. Pentru ca această situație să înceapă să se schimbe, cel puțin unilateral, s-au apucat de asta

în felul lor rațional, trăgându-ne cu ei, nana.Ho parte a trecutului colonial, Amsterdam este plin de restaurante indoneziene. Se spune că este unul dintre cele mai bune din Indrapura, în domeniul numit după Rembrandt. Scriitori olandezi și jurnaliști maghiari aici ne mâncăm într-un mod decent, ca oaspete al unei fundații numite NLPFV. Este una dintre instituțiile care este literatura olandeză, în general industria olandeză a cărții - așa cum se spune: a producție - cel puțin acest vizitator maghiar este neapărat superficial, dar poate nu o impresie falsă bazată pe câteva zile dense. Îi plac vizibil ceea ce fac, sunt mândri de rezultatele muncii lor și, desigur, au ceva de susținut. Aceasta nu este invidie, ci doar constatare a faptelor.

Ne așezăm pe scaunele de stuf, un pianist care cântă în mod special melodii non-Orientul Îndepărtat, servindu-ne bolurile colegilor noștri de masă, devenind atât dulci, cât și picante, în timp ce încercăm să luăm contact cu autorii. Ne-au adus împreună cu ei pentru a le prezenta cititorilor maghiari prin Viață și literatură, Radio maghiar, Népszabadság și Orange, până când vor veni la Budapesta în octombrie ca protagoniști ai unei săptămâni literare olandeze. Unii dintre ei au deja, până atunci toți vor avea un volum care poate fi citit în limba maghiară - datorită programului de suport pentru traducere NLPFV.

Cina - pe lângă nutriție - este „numai” potrivită pentru conversație, nu pentru „muncă” - nu este potrivit să ridici un magnetofon, camera, să faci fotografii. Johan Goudsblom și Douwe Draaisma stau în secțiunea non-ficțiune a companiei de masă. Goudsblom Gândindu-ne la SIDA - O istorie socială a unei boli (Institutul de Sociologie, Academia Maghiară de Științe, T-Twins, 1994) a Vuur en beschaving va urma rolul focului în civilizația umană (Osiris). Una dintre lucrările lui Draaisma caută răspunsul la „de ce viața se accelerează odată cu vârsta”, maghiara Mașina metaforică (Typotex) este despre metafore pe care umanitatea le-a folosit de-a lungul secolelor pentru a înțelege și descrie funcționarea memoriei.

Cu un zâmbet înțelept pe față, Harry Mulisch, una dintre cele mai prestigioase figuri din proza olandeză contemporană, fumează în jurul nostru. Publică de la douăzeci de ani, din 1947, dar a învățat cu adevărat ce înseamnă în ultimii zece până la cincisprezece ani, cu capul de toamnă. Până în prezent, singurul său roman a fost publicat în limba maghiară, Asasinatul (Europa, 1986) a ajuns la jumătate de milion de exemplare acasă până în 1992 și a devenit un bestseller De ontdekking van de hemel (Descoperind Raiul); A fost cumpărat de 225.000 în Olanda și 280.000 în Germania. Noul său roman, Siegfried (publicată și de Europa) ideea de bază este că după război se dovedește că Adolf Hitler și Eva Braun au avut în secret un fiu. „Eu însumi sunt al Doilea Război Mondial”, a spus el odată, referindu-se la originile părinților săi (tatăl său este austriac, a colaborat cu naziștii, mama sa este evreică din Anvers); unul dintre cele mai cunoscute rapoarte ale sale despre cazul Eichmann (Dar 40/61, 1962).

Lângă mine, din stânga, se află Judith Herzberg, poetă și dramaturgă. Doen și laten antologia sa intitulată Cartea lui Széphalom a vândut peste 65.000 de exemplare din 1994 (poemele sale sunt publicate de Széphalom). Bună, doamnă mai în vârstă, din lipsă de una mai bună, mă întreabă despre familie, așa că am scos la iveală faptul că, după război, existau încă o mulțime de locuri de joacă între case, unde, în timp ce erau mici, au sărit, au jucat saltea, dar acum locurile de joacă au dispărut, nu există unde să-i lase pe copii să plece, el crede că de aceea sunt târâți la cursuri speciale, lasă-i să-și închidă energia. În dreapta mea este Stephan Lang, adică István Láng. În 1973, a evadat din Transilvania prin Ungaria și Iugoslavia în Olanda. Primul său roman autobiografic în olandeză (Bruiloft ardelean - Nunta transilvăneană) a fost publicată în 1997, povestind părinții săi Vânătorul de alunițe anul trecut (adus de Pont Kiadó în limba maghiară), al treilea la care lucrează în prezent îl duce la vârsta bunicilor. El este mândru de succesul scenariului său istoric de film TV despre viața ungurei Mary, care a devenit guvernator al Țărilor de Jos, și laudă gastronomia indoneziană, potrivit acestuia. acesta este cel real Bucătăria olandeză, mâncarea tradițională olandeză este neimaginativă, până la burtă poate fi umplută cu ea.

Succesele a zeci și sute de mii arată că legea numărului mic nu trebuie neapărat să prevaleze în ficțiunea unei țări mici. În Olanda, aproape 16 milioane, plus aproximativ 6 milioane de flamani (adică vorbitoare de olandeză) jumătate din Belgia, cititori sau potențiali cumpărători de cărți, sunt estimate la 1,5-1,6 milioane - totuși, potrivit Publishers Weekly, Europa este cea mai animată carte piata din Olanda. Funcționează, funcționează.

Organizatorii festivalului internațional de poezie Rotterdam, care se desfășoară de treizeci și trei de ani și se bazează pe modelul londonez, Poetry International, cu idei practice, încearcă să aducă lirica oamenilor - chiar și de partea camioanelor de gunoi. Au reușit să deschidă parlamentul cu un poem în Ziua Poeziei (acolo este în ianuarie) și să-l facă un poem strada Sesameîn, se acordă premii celor mai bune trei poezii ale anului, care sunt distribuite pe cărți poștale gratuite. În fiecare an, unui poet olandez i se cere să scrie zece poezii pentru o broșură mică, se vinde foarte ieftin, de obicei se epuizează în exemplare de aproximativ patru mii și, în consecință, veți găsi un volum de poezii pe lista bestseller-ului timp de câteva săptămâni. . Poetry Internationalt din acest an, în perioada 15-21 iunie. de data aceasta nu au existat maghiari, dar anul trecut au fost și trei, István Kemény, Endre Kukorelly și Ottó Tolnai, pentru această ocazie fiind publicată de fiecare dintre ei o broșură maghiară-engleză de treizeci de pagini.

În 1993, Olanda și Flandra au fost oaspeții de onoare la Târgul Internațional de Carte din Frankfurt. NLPFV, o fundație susținută în prezent de Ministerul Culturii din Olanda, cu 2,5 milioane EUR pe an (1 EUR = aproximativ 250 HUF), care, desigur, este prezentă la Frankfurt în fiecare an, printre alte târguri de carte, a început pregătirile cu doi ani mai devreme . Când a venit ziua cea mare, ei au fondat boom-ul pe piață pentru literatura lor din Germania, cu aproximativ o sută de volume olandeze traduse în germană. Fundația va avea un stand la Târgul de carte de la Londra din acest an, iar patruzeci de scriitori olandezi, flamani și frisoni vor fi călătoriți la Salonul de carte din Paris anul viitor.

Sarcina principală a NLPFV, care susține, de asemenea, reviste culturale olandeze (și șterge soarta unui ziar cu o decizie negativă), este de a sprijini apariția în străinătate a literaturii olandeze de ficțiune, de fapt și literatură pentru copii. Un buletin informativ este publicat în olandeză pentru cercurile universitare care se ocupă de limba olandeză și în engleză pentru editorii străini interesați să publice autori olandezi. Dosarele sunt compilate cu lucrări de succes profesional și public în Olanda, care conțin informații despre autor și fragmente din lucrare. Subvenții de până la 70% din costul traducerii unei opere pot fi acordate editorilor străini care solicită aceasta, dar numai la prezentarea unui contract cu titularul dreptului de autor olandez sau traducătorul operei. Comitetul competent al fundației se întrunește lunar, astfel încât solicitantul se poate aștepta la un răspuns rapid - și chiar dacă standardul este un răspuns pozitiv, pozitiv. Iar traducătorii pot lucra timp de două săptămâni până la două luni la casa de traduceri din Amsterdam a fundației, pot primi burse și chiar pot lua cu ei nu numai animalele de companie preferate, ci și familiile lor.