Probleme intestinale ale câinilor: torsiune intestinală, obstrucție intestinală

boală

Inflamația intestinală se poate dezvolta din mai multe motive. Poate fi cauzată de infecții (bacterii, virusuri, paraziți, ciuperci), alimente stricate, toxine (de exemplu substanțe chimice, medicamente care irită mucoasa intestinală) sau chiar intoleranță alimentară.

ENTERITĂ

Inflamația intestinală se poate dezvolta din mai multe motive. O poate provoca infecţie (bacterii, virusuri, paraziți, ciuperci), mancare stricata, otravă (de exemplu, substanțe chimice, medicamente care irită mucoasa intestinală) sau chiar intoleranță la mâncare este.

Simptome: Simptomele sunt de mai multe ori, indiferent de cauză, golirea fecalelor fecale, eventual pierderea curățeniei camerei, vărsături. În colită, adesea apar doar scaune mai moi mucoase.

Diagnostic: În general, un istoric poate fi diagnosticat cu ușurință din antecedente medicale, simptome și examinare fizică, dar ocazional poate fi necesară o examinare a scaunului sau posibil o ecografie abdominală pentru a face un diagnostic precis.

Tratament: În toate cazurile, postul, preparatele enterice, ceaiul, apoi dieta, apoi tratamentul cauzal (de exemplu, tratamentul cu antibiotice), eventual probioticele. În cazuri mai severe, dacă pacientul mic a pierdut mai mult lichid din cauza diareei și vărsăturilor, poate fi necesară o infuzie de lichid.

DISBIOZĂ

Flora intestinală a animalelor se adaptează la dieta lor și, în mod normal, dacă compoziția alimentelor nu se schimbă prea mult, bacteriile care trăiesc în intestin formează un echilibru și astfel ajută la digestia normală. Schimbările bruște ale alimentelor sau medicamentele care afectează bacteriile intestinale (de exemplu, antibioticele) pot deranja echilibrul florei intestinale și pot duce la disbioză..

Simptome: Scaune mai moi, eventual diareice, probleme de absorbție după mult timp, deficit de vitamine, scădere în greutate,

Diagnostic: Examenul fecal poate fi utilizat pentru a determina că simptomele nu sunt cauzate de o bacterie patogenă, ci doar abaterea proporțională a florei intestinale normale.

Tratament: Probiotice, dietă, eventual suplimente de vitamine.

CURĂȚIE

Din fericire, este o problemă rară cu un prognostic dubios. Intestinul subțire se înfășoară în jurul benzii sale de suspensie, astfel încât să-i suprime circulația, eliminând astfel complet circulația sa sanguină.

Simptome: Durere abdominală bruscă, vărsături și deteriorare rapidă, colaps acut al circulației sanguine, adică mucoase uscate, purpurii, slăbiciune generală.

Diagnostic: Examinarea fizică aprofundată și ecografia abdominală sunt esențiale.

Tratament: Poate fi remediat doar prin intervenție chirurgicală în câteva ore, de obicei prin excizie intestinală și îngrijire ulterioară atentă.

ÎNCHIDERE GUTIALĂ (ILEUS)

Obstrucția intestinală este cel mai adesea cauzată de înghițirea de obiecte străine dacă doar închide cavitatea intestinală. Mai puțin frecvent, procesul bolii pornind de la peretele intestinal, în special cancerul intestinal, poate bloca cavitatea intestinală. Ocazional, alte probleme ale cavității abdominale (cum ar fi atunci când o buclă intestinală intră într-o hernie abdominală) pot comprima cavitatea intestinală din exterior, provocând obstrucție intestinală.

Simptome: Simptomul tipic al obstrucției intestinale complete este vărsăturile, care sunt mai severe cu cât obstrucția este mai aproape de stomac. După un timp, se pare că nu există defecare. Anorexia, durerile abdominale, crampele abdominale, intestinele gazoase, abdomenul din ce în ce mai plin, deteriorarea stării generale, depresia sunt frecvente. Dacă blocajul nu este complet, adică închide doar parțial cavitatea intestinală, putem prezenta simptome mai puțin spectaculoase, cum ar fi vărsături, scădere lentă în greutate, apetit slab și, uneori, mișcări intestinale mai subțiri și mai puține.

Diagnostic: În caz de suspiciune de obstrucție intestinală, diagnosticul rapid și precis este foarte important, pentru care este esențială o examinare cu raze X după un examen fizic amănunțit și o examinare cu ultrasunete abdominală...

Tratament: De obicei cât mai curând posibil îngrijire chirurgicală (incizie intestinală, uneori excizie intestinală), urmată de îngrijire ulterioară conservatoare.