Eliberare după eliberare

În fiecare zi trăim un potop de gânduri și emoții. Parcă o fântână inepuizabilă ne revarsă apă curată, tulbure, învechită. Să le acordăm atenție și vom vedea cât de multe sume se reped asupra noastră. Există unii dintre ei de care ne agățăm atât de mult încât continuă să vină înainte și înapoi, chiar persistând în mintea noastră, în sufletele noastre, pentru o perioadă destul de lungă de timp. Atunci ei ne vor domina, pentru că nu mai știm, sau chiar parcă vrem să scăpăm de ei. Devenim complet dependenți de ei și ne mirăm că nu mai avem controlul vieții noastre. Acest rabin aduce adesea o experiență de viață negativă, suferință, de care putem scăpa doar cu conștientizare și prezență.

respirație urâtă

Pentru a preveni și elimina suferința, merită să renunțați la sentimente și gânduri negative. Experimentând în mod conștient momentul în care apar, putem să le simțim deja prezența și să decidem să nu-i condamnăm, să nu-i prețuim, dându-le astfel energie, dar lăsând „intrușii” să iasă din vânt, eliberându-ne de ei. Eliberarea este supusă acceptării depline.

Sentimente negative - cum ar fi frica, durerea, vinovăția, furia, tristețea etc. - Nu critic, nu ștampilez, nu ofer diverse explicații, nu protestez împotriva lor, pur și simplu le permit să fie. Fără permisiune, nu le pot lăsa să vântă. Pentru că altfel sunt preocupați de resentimentele pe care le simt despre ele, care sunt de fapt alte sentimente negative. În acest caz, trebuie mai întâi eliberate, astfel încât să nu formeze un obstacol. Pur și simplu respect emoțiile, nu mă identific cu ele, nu le hrănesc, nu le dau putere. Așa că se slăbesc repede și se dezintegrează. Pacea și pacea le pot lua locul. Atunci când eliberăm emoții negative, putem ajuta în mod conștient rezultatul final pozitiv, păstrând energia sentimentelor trăite în timpul procesului, o putem transforma în mod conștient în dragoste.

Viața nu este în muzeu

Multe emoții negative se ascund în subconștient, suprimate anterior conștient sau inconștient. Emoțiile exilate în subconștient sunt otrăvitoare, ne pot împiedica în diferite domenii ale vieții să mergem înainte și să ne dezvoltăm. Prin urmare, merită să le mapezi la o problemă specifică de gestionare a vieții și să le scurgi treptat prin deschiderea supapei. De asemenea, este bine să scapi de „noroiul” emoțional rămas de la o traumă anterioară. Ne „explorăm” otrăvurile emoționale strat cu strat, oferindu-le o cale liberă pentru a ieși la suprafață și a se disipa acolo din lipsă de energie.

De multe ori ne este dor de prezent pentru că mestecăm evenimentele din trecut sau împletim firele viitorului nostru. Concentrarea sau refuzul de a se concentra asupra trecutului nu contează. Dacă continuăm în trecut, este ca și cum ne-am petrece timpul într-un muzeu. Este firesc ca uneori să privim înapoi, să facem un inventar al vieții noastre de până acum, adică să rămânem în propriul nostru muzeu. Realitatea este însă că uneori mergem la muzeu, ne holbăm, ne uităm la poze, la sculpturi, dar nu ne trăim viața acolo.

Cadouri ascunse

Acceptarea și eliberarea ca principalii piloni energetici ai vieții permit existenței să se desfășoare nestingherit. De exemplu, atunci când lansăm un obstacol în calea acceptării, împiedicăm fluxul liber al vieții. Dacă experimentăm acest lucru, să vedem ce fel de profit se află de fapt în spatele procesului. Dă drumul sentimentului de neputință, de vulnerabilitate. Să ne luăm la revedere de la autocompătimire și apoi conștientizarea ne poate deschide noi căi. Ne putem da seama că anumite situații de viață, indivizi pe care noi sau cu greu îi acceptăm deloc, sunt prezenți în viața noastră pentru că ne învață ceva, contribuind astfel la dezvoltarea noastră spirituală, deci sunt daruri pentru noi.