Fiziopatologia sindromului metabolic Universitatea Lajos Sollár Semmelweis MSc Departamentul de fiziopatologie Curs de curs 2007.

Fiziopatologia sindromului metabolic Universitatea Lajos Sollár Semmelweis MSc Departamentul de fiziopatologie Curs de curs 2007

Componente și consecințe ale sindromului metabolic Obezitate viscerală  Rezistență la insulină Hipertensiune arterială Dislipidemie Stare proinflamatorie Stare protrombotică Tip 2 Diabet Risc cardiovascular Risc cardiovascular Panel de experți. JAMA. 2001; 285:

Fumatul  LDL  BP Sindromul metabolic al bolilor cardiovasculare aterosclerotice  TG  Glu  IL-6  HDL  PAI-1  TNF  NU  Insulină  ACRP 30  TG  Glu  IL-6  HDL  PAI-1  TNAI NO  Insulină  ACRP 30 T2DM

Sindrom metabolic Criteriile Organizației Mondiale a Sănătății  Rezistență la insulină (T2DM, IFG, IGT, clamp) + și oricare dintre următoarele două:  TA> 140/90 mmHg sau tratament antihipertensiv  TG plasmatic> 1,7 mmol/L  HDL-C 30 kg/m 2 sau L/H> 0,9 (F) sau> 0,85 (N)  Albumină urinară> 20 mg/min sau Alb/Cr> 30 mg/g

NCEP ATP III (2001): Sindrom metabolic 102 cm (> 40 in)> 88 cm (> 35 in) Bărbat Femelă  110 mg/dL (6,0 mmol/L) Glucoza din sânge ing 130/ 85 mm Hg Tensiune arterială HDL -C  150 mg/dL (1,7 mmol/L) TG Obezitate abdominală (circumferință abdominală) Limită de constatare Dacă sunt prezente cel puțin 3 dintre următoarele: NCEP, Adult Treatment Panel III, JAMA 2001: 285;

Criterii ATPIII actualizate pentru diagnosticarea sindromului metabolic Măsurătoare (oricare dintre 3 din următoarele) Puncte de tăiere categorice Circumferința ridicată a taliei ≥102 cm bărbați ≥88 cm femei Trigliceride crescute ≥150 mg/dL (1,7 mmol/L) sau pe Rx pentru TG crescut HDL redus -C 94 cm, N> 80 cm + și oricare dintre următoarele două:  TA> 130/85 mmHg sau tratament antihipertensiv  TG plasmatic> 1,7 mmol/L sau tratament antilipidemic  HDL-C 5,6 mmol/l sau DM2

ATP III 2001/IDF 2005 Sindromul metabolic * 1. Circumferința abdominală: valori specifice grupului etnic 2. Trigliceride:> 150 mg/dL 3. HDL-C: 130 mmHg sistolic sau> 85 mmHg diastolic 5. Glucoză:> 100 mg/dL

Circumferința abdominală: limite etnice specifice Originea europeană> 102 cm (F); > 88 cm (N) (ATP III/SUA)> 94 cm (F); > 80 cm (N) (IDF) Asia de Sud> 90 cm (F); > 80 cm (N) (IDF) China> 90 cm (F); > 80 cm (N) (IDF) Japonia> 85 cm (F); > 90 cm (N) (IDF)

Sindromul metabolic: Prevalența în SUA Populația adultă Prevalența crește odată cu vârsta Conform criteriului NCEP ATP III, aproximativ 24% dintre adulții cu vârsta peste 20 de ani suferă de sindrom metabolic. Prevalența grupurilor etnice variază 47 de milioane de persoane cu risc crescut de SM ( Recensământ 2000) Ford ES, și colab. JAMA. 2002; 287:% 76,3% adulți americani  20 ani adulți americani  20 ani cu sindrom metabolic

Kalff KG și colab. Aviat Space Environ Med Dec; 70 (12): Hansen BC. Ann N Y Acad Sci 18 noiembrie; 892: 1-24. Sindromul metabolic - Aproximativ% din populația de vârstă mijlocie din țările industrializate suferă de sindrom metabolic - Până în 2010, populația SUA cu sindrom metabolic este estimată la 50 - 75 milioane Prevalență

NHANES III: Frecvența MS specifică vârstei (ATP III) Datele sunt prezentate ca procent (SE). Vârstă, ani Prevalență% Bărbat Femeie Ford ES, și colab. JAMA. 2002; 287:> 70

Frecvența N% a sindromului metabolic diagnosticat în funcție de diferite criterii în populația de pacienți studiați (* = semnificativă statistic) Total n = 480 sănătos n = 218 CHD n = 262 p OMS (HI) 241135 100 Aortas (n = 3173) Scor> 1000

MS CVD T2DM 5x 2x 3x Risc relativ

Factori de risc pentru CHD: variabil „peisaj” Fumatul Hipercolesterolemie Hipertensiune arterială Diabet tip 2 Obezitate abdominală Sindrom metabolic 1950 '- 60' 1990 '- 00' ... Statine Statine Tensiune arterială crescută Tratamentul tensiunii arteriale crescute Renunțarea la fumat Renunțarea la fumat „Stând” stil de viață „Ü ”Stil de viață  Densitatea energetică a alimentelor s Densitatea energetică a alimentelor

Sindromul metabolic este un predictor independent al studiului WOSCOPS al bolilor coronariene (CHD) (n = 6.447 bărbați, cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani) P 1,7; HDL-C 1,2 g/L Hipertensiune Rezistența la insulină/Hiperinsulinemia - (FG, IGT, clemă, nivel de insulină, HOMA) Stare pro-inflamatorie –ESR; WBC; hsCRP> 5 mg/L Stare protrombotică - Lp (a)> 40 mg/dL; fibr.: 3,85 g/L; PAI-1, tPa Microalbuminuria Angina microvasculara

Distribuția grăsimii corporale și FFA FFA normal FFA ridicat

From After JP Ann Med (2006) 38: 52-63 From After JP Ann Med (2006) 38: 52-63 Sindromul metabolic: o contradicție între criterii și substanța patologică PROCEDURI CLINICE PENTRU BOLIA SINDROMULUI METABOLIC: NCEP-ATPIII Circumferința taliei -colesterol Trigliceride Tensiune arterială Glucoză AACE Glucoză IMC HDL-colesterol Trigliceride Tensiune arterială Alte caracteristici ale rezistenței la insulină EGIR Insulină Circumferința taliei Glucoză HDL-colesterol Trigliceride Tensiune arterială IDF Circumferința taliei HDL-colesterol Trigliceride Tensiunea arterială OMS Insulină Glucoză WHR, IMC HDL-colesterol Trigliceride Tensiune arterială Microalbuminurie B Profil inflamator Dislipidemie aterogenă Profil protrombotic Rezistență la insulină/Intoleranță la glucoză> Calea către diabetul de tip 2 50%)

Obezitate centrală: sindrom metabolic (CETP)  VLDL-apoB Grăsime intraabdominală Rezistență la insulină Acizi grași liberi (FFA)  Lipază hepatică  TG LD LDL mic și dens  HDL/HDL 2 Brunzell 2001

Grăsime intraabdominală (viscerală) Grăsimea interioară periculoasă! Înapoi Visceral AT Subcutanat AT Față

Greutate grăsime: 19,8 kg TVA: 155 cm 2 Greutate grăsime: 19,8 kg TVA: 96 cm 2

Evaluarea acumulării de grăsime abdominală prin măsurarea taliei la jumătatea distanței dintre fundul cutiei toracice și creasta iliacă. Cantitatea de țesut adipos visceral care poate fi evaluată prin CT poate fi evaluată prin măsurarea taliei Despres și colab. BMJ 322: 716,2001

Grăsimea viscerală ridicată crește riscul cardiovascular De la Pouliot MC și colab. Diabet (1992) 41:, (mmol/l) Timp (min) 1,2 Timp (min), 2 1 Suprafață 1.2 Suprafață (pmol/l) Insulină Glucoză 1 semnificativ diferită de Nonobeză 2 semnificativ diferită de Obeză cu niveluri AT viscerale scăzute Obeză Obeză TVA mic Obez TVA mare: țesut adipos visceral

Grăsimea viscerală ridicată crește riscul cardiovascular De la Pouliot MC și colab. Diabet (1992) 41: (mg/dl) HDL-colesterol (mg/dl) Trigliceride NonobezăNobobăObezăObeză TVA scăzută TVA ridicată TVA scăzută TVA ridicată TVA ridicată: țesut adipos visceral

r = Circumferința taliei (cm) Visceral AT (cm 2 Visceral AT (cm 2) Față Spate Talie Șold Subcutanat AT Visceral AT Relația dintre circumferința taliei și acumularea țesutului adipos visceral Circumferința taliei (cm) Insulina (pmol/L) Circumferința taliei (cm ) Apo B (g/L)

Nivelurile medii de apo B (A) și insulina de post (B) în rândul decililor de circumferință a taliei. C diametrul particulelor LDL printre decilele cu concentrație de TG. Liniile punctate înseamnă apo B, inslinul de post și diametrul maxim al particulelor LDL ale cohortei globale. Lemieux și colab. Ciculația 102: 179.2000

Sindromul metabolic Caracteristicile obezității Android Dislipidemie aterogenă - TG> 1,7; HDL-C 5 mg/L) Stare protrombotică - (Lp (a)> 40 mg/dL; fibr .: 3,85 g/L; PAI-1, tPa) Microalbuminurie Angina microvasculară

Elemente ale sindromului de dislipidemie aterogenă: niveluri ridicate de trigliceride la jeun, colesterol HDL scăzut, prezență „densă scăzută” a LDL „limită”, colesterol LDL, hipertrigliceridemie postprandială

LP-uri care conțin Apo B aterogen VLDL VLDL Resturi IDL LDL; LDL dens Colesterol arterial îmbunătățit Depunere colesterol invers invers atenuat Aterogeneză accelerată Anti-aterogenă HDL Dislipidemie aterogenă Sindrom metabolic Hipercolesterolemie Diabet tip II Hiperlipidemie mixtă Hipertrigliceridemie

Relațiile dintre dimensiunea particulelor LDL față de trigliceride, colesterol HDL și raportul colesterol/HDL colesterol Dimensiunea particulelor LDL (Å) Trigliceride (mmol/l) r = -0,52p 116 40% ApoB (mg/dl) RR de IHD LDL 1,7; HDL-C 5 mg/L) Stare protrombotică - (Lp (a)> 40 mg/dL; fibr .: 3,85 g/L; PAI-1, tPa) Microalbuminurie Angina microvasculară

„Topografie” a grăsimilor în sindromul metabolic TG ridicat FFA ridicat intramuscular intrahepatic subcutanat intraabdominal FFA * TNF-alfa * Leptină * IL-6 (CRP) * Rezistină * PAI-1 * Angiotensinogen *

Țesutul adipos este un organ endocrin și paracrin activ: activarea și inflamația adipocitelor legate de obezitate Wellen și colab., J Clin Invest 2003; 112:,

Țesut adipos ficat Citokine Plăci instabile Plăci  CRP Stare proinflamatorie  Apo B  HDL Stare protrombotică Diabet

Stare proinflamatorie Proinflamatorie ok Citokine (IL-6 și TNF )  Adiponectină Reactanți de fază acută inflammation Inflamare îmbunătățită protein Proteină C reactivă  Fibrinogen  Amiloid seric A

Visceral AT (cm 2) Circumferința taliei Circumferința taliei (cm), 2 1,2,3 C-Reactive Protein Quintiles Quintiles (1) (2) (3) (4) (5) (1) (2) (3) ) (4) (5) Quintile Quintile Zona țesutului adipos visceral și circumferința taliei conform quintilelor CRP Adaptat din Lemieux I și colab. Arterioscler Thromb Vasc Biol (2001) 21: Adaptat din Lemieux I și col. Arterioscler Thromb Vasc Biol (2001) 21:

Numărul de elemente ale sindromului metabolic a fost descris de Ridker și colab. Circulaţie. 2003; 107: 391 N = 4086 N = 3884 N = 3152 N = 2292 N = 1135 N = 170 hs- CRP (mg/L) CRP și MS

N = 3711 N = 375 N = 3174 N = 710 N = 2110 N = 1042 N = 1141 N = 1151 N = 443 N = 862 Numărul componentelor sindromului metabolic Risc relativ CRP 1,7; HDL-C 5 mg/L) Stare protrombotică - (Lp (a)> 40 mg/dL; fibr .: 3,85 g/L; PAI-1, tPa) Microalbuminurie Angina microvasculară

Rezistența la insulină Riscuri metabolice Hipertensiune arterială Dislipidemie Acid uric ridicat Stare pro-trombotică Stare pro-inflamatorie Obezitate Genetică Reaven Hipoteză T2DM Rezistența la insulină ca „forță motrice”

Cantitatea de țesut adipos abdominal (raze X) și sensibilitatea la insulină (clemă) au fost descrise de Carey și colab. Diabet 45: 633, 1996

Relația dintre țesutul adipos visceral și acțiunea insulinei Banerji M și colab. Am J Physiol 1997; 273 (2 pct. 1): E425 - E Volumul țesutului adipos visceral pe unitate de suprafață (mL/m 2) Eliminarea glucozei (mg/kg LBM/min) Femei Bărbați Inhibare maximă a TVA la eliminarea glucozei

Risc de evenimente cardiovasculare majore asociate cu niveluri ridicate de insulină la bărbații non-diabetici Q1 până la Q5 = chintile din zona de sub curba (ASC) insulină (Q1 = cea mai mică quintilă; Q5 = cea mai mare quintilă). Ani Proporție cu un eveniment major CHD Clasament jurnal: Total P = .001 Q5 vs Q1 P Feedback: Politica de confidențialitate Feedback
Despre Projectum: Termeni de utilizare SlidePlayer