Instrumente de vocabular în cel mai recent vocabular maghiar

Imparte asta:

I. Introducere teoretică

Limitele fiecărei ere din istoria fiecărei limbi coincid semnificativ cu momentele de cotitură din istoria unei societăți date. Ungaria XX. Având în vedere istoria secolului al XIX-lea, pot fi enumerate cel puțin trei astfel de momente: I. și II. izbucnirea celui de-al doilea război mondial, care a contribuit în principal la dezvoltarea vocabularului militar, la începutul erei comuniste în Europa Centrală și de Est și la schimbările radicale însoțitoare în viața politică și socială și, în cele din urmă, schimbarea regimului - numit ruperea Cortinei de Fier și deschiderea granițelor, atât la propriu, cât și în domeniul vieții intelectuale și culturale.

Identitatea culturală a fiecărei națiuni este strâns legată de limba sa, care o reflectă și face parte, de asemenea, din cultură. Prin urmare, schimbările din viața unei națiuni date introduc concepte noi în limbă și, în același timp, își schimbă vocabularul. Deoarece sistemul gramatical și fonetic al limbii este mult mai conservator și nu este atât de influențat de schimbările culturale (deși mici modificări pot fi observate în aceste zone în timp), trebuie remarcat faptul că răsucirile istorice afectează cel mai mult sistemul lexical.

Evenimentele istorice din 1989 au influențat semnificativ vocabularul limbilor țărilor din Europa de Est. De atunci, am asistat la schimbări rapide în stilul de viață al est-europenilor și la dezvoltarea rapidă a zonelor de viață necunoscute anterior, de ex.

- tehnologie computerizată (de exemplu, notebook, modem, placă de rețea, tampon de poziționare, joystick),

- telecomunicații (de exemplu, telefon mobil, port infraroșu, card de reîncărcare, MMS),

- protecția mediului (de exemplu, energie regenerabilă, reciclare, ecofilosofie),

- vocabular legat de Uniunea Europeană (de exemplu, zona euro, statul membru, integrarea europeană).

Principalii contribuabili la promovarea noului vocabular sunt mass-media. Modificările pot fi văzute practic în toate celelalte domenii în afară de cele enumerate mai sus, de ex.

- în electronică (de ex. DVD player, afișaj cu cristale lichide, iluminare de fundal),

- în fotografie (de ex. SLR, autodeclanșator, reducere ochi roșii, focalizare automată cu nouă câmpuri),

- în politică (de exemplu, lobby, liberalizare, consens, screening),

- în economie (de exemplu, broker, audit, holding, grup, ofertă, consorțiu, reducere),

- în industria auto (de exemplu airbag, navigație prin satelit, ABS, imobilizator),

- în medicină (de exemplu, lentile de contact, psiholog sportiv, stimulator cardiac),

- în mass-media (de ex. reality show, sitcom, tabloid, TV prin cablu),

- în societate (de exemplu, graffiti, hip-hop, skinhead, bisexual, paznic),

- în îngrijirea corpului (de exemplu, epilator, unghii artificiale, solar, placă de îndreptat părul, aerobic),

- în sport (de exemplu, rafting, alpinism, placă de surf),

- activități de divertisment și petrecere a timpului liber (discotecă, multiplex, săgeți, karaoke, jeep, jonglerie, lege, paintball),

- în masă (de exemplu, giroscopii, pizzeria, vegetariana, vafe, cappuccino, muesli).

Cea mai obișnuită modalitate de a extinde vocabularul maghiar este includerea formării cuvintelor și a cuvintelor nou-venite în limbă. În plus, ar trebui menționate noi frazeologisme, schimbări de sens, modificări și extinderi, precum și noi acronime. În prezentarea mea, aș prezenta în principal modalitățile de mai sus ale apariției neologismelor, precum și unele probleme de ortografie și, în cele din urmă, voi încerca să trag concluzii despre viitor.

II. Împărțirea neologismelor

1. Neologisme ale structurii cuvintelor

(a) formatori

Pentru a crea neologisme ale structurii cuvintelor, limba maghiară folosește de obicei sufixe. Recent, însă, s-a observat o simplificare a formării cuvintelor, deoarece foarte puține sufixe sunt fertile. Cele mai prolifice sufixe în crearea de noi verbe sunt:

-a țipa, a țipa, a țipa (de exemplu, privatizați, slăbiți),

-zik, -ozik, -ezik (de ex. sărbătoare, lobby, burgeri),

-l, -ol, -el, -öl (de exemplu, roaming, service, navigare, fotocopiere),

-z, -oz, -ez, -öz (de exemplu, grătar, clonare),

-să batjocorească (de exemplu, audit, instalare, digitalizare).

Majoritatea substantivelor noi au o natură destul de abstractă, aici putem enumera următorii formatori de nume:

-sapă și (de exemplu, screening, setare implicită, asigurare pentru accidente, boot),

-acțiune (de exemplu, reprivatizare, liberalizare, acreditare).

Noile sufixe apar și în numele obiectelor, în principal pentru a numi cele mai noi echipamente tehnologice, de ex.

-oh -he (de exemplu, CD player, DVD recorder, afișaj, detector de metale, asistent de configurare).

Spre deosebire de utilizarea generală a limbajului, o multitudine de educatori prolifici pot fi observați în limba comună, precum și în diverse sociolecte, în special în limba studenților și a tinerilor. Acestea includ:

-es (ex. colegiu → colegiu),

-eu (de ex. înghețată → înghețată),

-pană (de exemplu, matematică → matematică).

În același timp, însă, crește și numărul de cuvinte cu prefixe noi la rădăcini. Este interesant de observat că cele mai recente prefixe fertile includ doar sufixe internaționale:

anti- (de exemplu, antiglobalist),

euro- (ex. Eurocrat),

hiper- (de exemplu, hiperinflația),

cuptor cu microunde- (de exemplu, cuptor cu microunde),

mini- (de exemplu, minitower),

neo- (ex. neo-nazism),

eco- (de exemplu, ecoturism),

pro- (ex. prosocial),

pseudo- (ex. pseudo-artă),

re- (ex. reprivatizare),

super- (de exemplu, supermarket),

deplin- (de exemplu, teleconferință),

ultra- (ex. ultra dreapta).

Apar și formatori străini (în mare parte neanalizabili), dar numărul lor este mult mai mic:

-ció (ex. integrare),

-ika (de exemplu, informatică),

-cămaşă (ex. monitorizare),

-ista (de exemplu, sexist),

-izmus (ex. pluralism).

(b) eliminarea cuvintelor

Deși acesta nu este un mod popular de formare a cuvintelor, există și neologisme create prin extragerea cuvintelor, de ex.

În plus, scurgerea prin pulverizare poate fi observată din când în când, de ex.

multi ← companie multinațională

(c) noi combinații de cuvinte

Spre deosebire de grupul anterior, combinațiile de cuvinte sunt foarte populare, care constau adesea în cuvinte cunoscute anterior, dar formează împreună un cuvânt cu un sens nou, al cărui sens diferă de obicei de semnificația părților sale constitutive. În majoritatea cazurilor, domină compozițiile de tip substantiv + substantiv, de ex. convertor de aer, card bancar, medic de familie, mouse pad, squash, mesagerie vocală, planificare proiect.

Combinațiile de cuvinte constând dintr-un cuvânt străin și un cuvânt maghiar, precum și doar două cuvinte străine, sunt de asemenea foarte tipice, de ex. încărcător de baterii, geantă pentru notebook, închiriere video.

2. Neologisme semantice

În cel mai recent vocabular maghiar, noul resp. vocabularul cu semnificații modificate nu este semnificativ. Se observă că în majoritatea cazurilor îmbogățirea sensului are loc sub influența unei limbi străine. Traducerile în oglindă includ cuvinte create în domeniul informaticii, de ex. mouse, rețea, navigare. În alte domenii, de ex. în politică:

screening (adică examinarea integrității politice)

pachet (adică set de propuneri de politici, măsuri)

În electronică, de exemplu:

3. Structuri noi de cuvinte

Una dintre cele mai productive modalități de formare a cuvintelor este cu siguranță crearea de noi frazeologisme. În limba maghiară, structurile adjective + substantive domină cu siguranță, de exemplu: tânărul democrat, biletul de compensare.

La fel ca compozițiile, frazeologismele constau adesea dintr-un cuvânt străin și un cuvânt maghiar, de ex. autostradă de concesiune, incubator de afaceri.

Uneori cuvintelor de multă vreme, pentru a le concretiza sau modifica sensul, li se dau adjective noi, împreună cu care creează o nouă conexiune de cuvinte, de ex. digital (camera), montan (bicicleta).

4. Cuvinte nou-venite

Fluxul masiv de cuvinte străine în limbă a fost, de asemenea, tipic pentru ultimii ani. Marea majoritate a cuvintelor nou-venite provin dintr-o singură direcție: limba engleză, în special versiunea sa americană. Din alte limbi europene, de ex. cuvintele nou-venite din germană și franceză sunt relativ rare. De altfel, este izbitor faptul că practic nu putem vorbi despre preluările din limba rusă. Cuvintele noi intră întotdeauna în limbă în forma lor originală, doar în timp transcrierea lor fonetică devine acceptată. Cu toate acestea, voi explica acest fenomen mai detaliat într-un capitol ulterior despre ortografie.

Integrarea noilor cuvinte în morfologia limbii maghiare are loc destul de repede. Datorită morfologiei bogate a limbii maghiare, practic fiecare cuvânt nou poate fi prevăzut cu autocolante, semne și sufixe, de ex.

pizza, pizzat, pizzanak

caiet, caietBine, caietom

boot, bootol, cizmăolás

Mai mult, verbele maghiare pot fi conectate la verbe străine, de ex.

scanează, fiscanează

printel, Careprintel

Cuvintele străine noi satisfac în principal nevoia de a numi lucruri noi, caz în care noul nume este introdus în limbă împreună cu noul obiect sau fenomen. Englezii, resp. cu toate acestea, răspândirea cuvintelor de origine americană este favorizată și de alți factori. Acestea includ moda vorbitorilor de a-și lăsa afirmațiile cu expresii extrase dintr-o cultură americană considerată în general mai bună, așa că sunt generate multe cuvinte care au avut un echivalent maghiar în trecut, de ex.

boom (pe lângă recuperare),

provocare (pe lângă provocare),

dealer (pe lângă distribuitor/dealer),

display (lângă display),

egalizator (lângă controler),

jogging, jogging (pe lângă jogging),

joystick (lângă joystick),

faceți clic (lângă clic),

imprimantă (lângă imprimantă),

reciclare (pe lângă reciclare),

reportofon (lângă reportofon).

Limbajul tinerilor în special este predispus la acest tip de neologism, care abundă în tot mai multe împrumuturi englezești, de ex.

Contrar tendințelor menționate mai sus, există și o încercare de a înlocui cuvinte noi, cu sunete străine, cu cuvinte maghiare, care, însă, deseori nu reușesc, de ex.

skinhead (în loc de skinhead),

lămâie (adică lămâie + portocală în loc de grapefruit),

graffiti (în loc de graffiti),

squash (în loc de squash),

snowboard (în loc de snowboard),

vafe (adică cârnați + croissant în loc de hot dog).

Cuvintele nou-venite de origine engleză au așa-numitele de asemenea, cu o funcție publicitară: așa cum am menționat mai devreme, cumpărătorul potențial în multe cazuri apreciază cultura americană mai bine decât a sa.

5. Acronime

Apariția ambelor adjective din limbi străine (aici și engleză) și a adjectivelor antrenate intern poate fi considerată un fenomen nou. Astfel de adjective noi, antrenate intern, de ex. urmatoarele:

TVA (= taxa pe valoarea adăugată),

Întrebări frecvente (= întrebări frecvente),

MIÉP (= Partidul Ungar al Adevărului și Vieții).

Englezii, resp. Numărul de noi acronime introduse din limba americană este semnificativ mai mare decât acesta, de ex.

HTML (= limbaj de marcare hipertext),

NATO (= Organizația Tratatului Atlanticului de Nord),

USB (= magistrală serială universală).

III. Ortografia neologismelor

Ortografia cuvintelor și expresiilor noi este adesea o problemă. Dicționarele oferă rareori răspunsuri clare la întrebările de ortografie. Acest lucru poate fi cu siguranță explicat prin faptul că conceptele date sunt relativ recente și limba nu a dezvoltat încă reguli de ortografie uniforme pentru acestea. Cele mai frecvente probleme de ortografie includ:

- cratimat sau fără cratimat, de ex. CD player, CD player,

- co-scriere sau scriere separată, de ex. home theater, home cinema.

- original sau pronunție, de exemplu:

babysitter, baby sitter,

disc jockey, disc jockey,

Deși există tendința de a interpreta ortografia cuvintelor străine, ortografia fonetică maghiară nu devine întotdeauna populară, de ex. joystick-uri.

ARC. Completare

După trecerea în revistă a ultimului material lexical al limbii maghiare, putem trage câteva concluzii. Una dintre cele mai izbitoare trăsături ale formării cuvintelor este existența unui număr de compoziții de cuvinte care provin din natura aglutinantă a limbajului. Afluxul masiv de cuvinte străine în limba maghiară poate fi de asemenea observat, în primul rând din engleză, resp. din versiunea sa americană, reflectând poziția cheie a Statelor Unite în tehnologia și știința modernă. Nu numai împrumuturile directe contribuie la acest proces, ci și educatorii internaționali foarte prolifici și metodele populare de formare a cuvintelor străine și, după cum se poate observa, procesele de formare a cuvintelor în limba maternă sunt adesea subestimate. Modelele maghiare de formare a cuvintelor sunt observate mai ales în expresiile de limbă comună, precum și în sociolecte.

În ceea ce privește schimbarea ulterioară a limbii maghiare, se poate presupune că direcția sa va rămâne similară. Cauza acestui fenomen poate fi explicată prin globalizarea în creștere a lumii și integrarea europeană. Sperăm că o prezență într-o familie europeană numeroasă nu va duce la subordonarea față de limbile și culturile occidentale, ci va contribui la îmbogățirea culturilor europene în așa fel încât maghiarii să-și păstreze propria identitate și să-și întrețină propria limbă.

Bibliografie

Angelus, R. - Tardos, R. (1999): Limba maghiară în era informaticii. Budapesta: Academia Maghiară de Științe.

Bajor, P. (2006): Regulile ortografiei maghiare. Budapesta: Akadémiai Kiadó.

Bakos, F. (1998): Manual de cuvinte și expresii străine. Budapesta: Akadémiai Kiadó.

Dozvald, J. (1997): Avem nevoie de reînnoirea limbajului? În: Magyar Hírlap, 25 iunie 1997 7.

Fórizs, E. (2004): Metode de formare a cuvintelor în limba tinerilor maghiară și poloneză. În: Koutny, I. (ed. 2004): Hungarologie: limbă și cultură. Hungarologie: język i kultura. Poznań: Prodruk. 195-210.

Fricz, T. - Karsai, G. - Pap E. (1992): Dicționar de schimbare de regim. Budapesta: Móra Ferenc Könyvkiadó.

Juhász, J. - Szőke, I. - O. Nagy, G. - Kovalovszky, M. (2004): Manual de interpretare maghiară. Budapesta: Akadémiai Kiadó.

Kiss, G. - Pusztai, F. (1999): Cuvinte noi, noi semnificații din 1997. Budapesta: Tinta Könyvkiadó.

Koutny, I. (1999): Reflecția lingvistică a culturii timpului tranziției în Ungaria și Polonia. În: Brendel J. (ed. 1999): Cultura vremii transformării - II Congres internațional: Identitatea culturală a Europei Central-Estice. Poznan. 88-96.

Kövecses, Z. (2004): dicționar de argou maghiar. Budapesta: Akadémiai Kiadó.

Minya, K. (2003): Reînnoirea limbii maghiare moderne. Budapesta: Tinta Könyvkiadó,

Minya, K. (2005): Schimbarea sistemului - schimbarea normelor. Budapesta: Tinta Könyvkiadó.

Pusztai, F. (2003): Întrebări și răspunsuri lexicografice în Manualul de interpretare maghiar revizuit. Budapesta: Universitatea Eötvös Loránd, Institutul de Studii Germane, Departamentul de Lingvistică Germană.

Szederkényi, É. (2003): Limba maghiară incluzivă. În: Răspuns săptămânal nr. 31 48-9.

Tótfalusi, I. (2005): Dicționar străin. Budapesta: Tinta Könyvkiadó.