DunaCart

„Alimentația curată” poate părea ideală pentru părinții care doresc să își stabilească obiceiurile sănătoase ale copiilor cu mult timp în avans, dar în timp ce unii votează pentru o dietă echilibrată (ceea ce înseamnă, de obicei, evitarea alimentelor procesate și a zaharurilor), alții sunt destul de exagerați și îi privează pe copii de grupuri întregi de alimente (de exemplu, cereale, produse lactate) încurajând în același timp pe toată lumea să consume „alimente super sănătoase”. Cu toate acestea, o astfel de dietă extremă poate da înapoi, deoarece nu numai că scade aportul caloric al copilului, dar și dieta poate duce la malnutriție și la deficiențe de minerale și vitamine.

Unul dintre principalii dușmani ai unei ‘diete curate’ este glutenul (o proteină vegetală), care la unii oameni poate provoca inflamații intestinale, în timp ce la alții este procesat de organism fără probleme. Organizațiile de sănătate și nutriție din lume recomandă, de asemenea, consumul de cereale, deoarece acestea sunt o dietă bogată în carbohidrați, care este esențială pentru funcționarea organismului. Și pentru un copil în continuă mișcare, este foarte important să ai suficiente resurse pentru a-ți dezvolta mușchii și creierul.
Din păcate, părinții care își cresc copiii în spiritul „alimentației curate” nu își dau seama cât de multă greșeală fac și chiar simt că fac o cantitate uriașă de bine. Alimentele care conțin zahăr alb sunt înlocuite cu „alternative sănătoase” care conțin, de exemplu, sirop de agave, miere sau zahăr din nucă de cocos, care, totuși, sunt carbohidrați în același mod.

Unii părinți chiar elimină complet produsele lactate din dietele copiilor lor, chiar dacă sunt cele mai eficiente surse naturale de calciu. O cană de lapte sau iaurt, o felie de brânză poate conține până la 300-400 mg de calciu, în timp ce o sardină mică poate conține doar până la 100 mg. Un adult mediu are nevoie de o cantitate zilnică de calciu de 1000 mg, iar un adolescent emergent are nevoie și mai mult (în jur de 1300 mg). Astfel, o dietă fără lapte poate avea chiar un efect negativ asupra creșterii și rezistenței osoase a copiilor.

Varza, sfecla și semințele chiam, considerate un „super aliment” - pentru a numi doar câteva - nu sunt, de asemenea, potrivite pentru copiii mai mici. Varza și sfecla roșie au un conținut ridicat de nitrați, deci pot fi toxice pentru copii, iar semințele chiam se umflă în stomac, îndepărtând spațiul alimentelor nutritive și chiar provocând disconfort.

Pe lângă efectele fiziologice, „alimentația curată” poate schimba și comportamentul copilului față de alimente, după cum știm: ceea ce este interzis este mult mai atractiv. Copiii mici nu vor cere încă „fructe interzise”, dar un copil mai mare o va face, după ce va gusta mai multe mâncăruri delicioase.
Susținătorii unei alimentații sănătoase uită că a mânca nu înseamnă doar alimentarea organismului, ci este și o plăcere.