Simpatie - Tendințe nutriționale durabile

Nutriție durabilă

O serie de fenomene sociale și de mediu la nivel mondial își lasă amprenta asupra producției de alimente și, în consecință, asupra securității alimentare:

Suprapopularea Pământului: se estimează că populația planetei va ajunge la 8 miliarde până în 2020 și se așteaptă să crească la 9,1 miliarde până în 2050. Cu aceasta, cu 34 la sută mai mulți consumatori vor trebui să primească alimente suficiente, hrănitoare și sigure în comparație cu populația actuală.
Pandemie de obezitate față de foamete și malnutriție: 1,5-2 miliarde de oameni pe Pământ sunt în prezent supraponderali sau obezi, iar 1 miliard din bilanț este 1 miliard de foame și alte 1 miliard sunt „subnutriți ascunși”, ceea ce înseamnă că sunt deficienți în numeroși nutrienți vitali nutritie abundenta. standuri.
O societate îmbătrânită: proporția populației de peste 60 de ani a crescut constant în aproape toate părțile lumii în ultimele decenii și se așteaptă ca tendința să se accelereze în următoarele decenii. Între 2015 și 2030, ne putem aștepta la o creștere de 56% a numărului de persoane cu vârsta peste 60 de ani. Și până în 2050, numărul acestora va ajunge la 2,1 miliarde, dublu față de populația din 2015.
Încălzirea globală și creșterea poluării aerului.

Mâncarea pe care o consumăm are un impact semnificativ nu numai asupra sănătății noastre, ci și asupra mediului. Aprovizionarea maselor vaste menționate mai sus cu hrană suficientă și sigură necesită o creștere cu 70% a producției actuale de alimente, toate acestea fiind în scădere a resurselor naturale, de ex. pe lângă reducerea pădurilor/terenurilor și creșterea consumului de apă și energie. Între timp, 33% din alimentele produse ajung în coșul de gunoi.

Producția de alimente pe masa noastră de astăzi este responsabilă pentru 80% din degradarea pădurilor, consumă 70% din utilizarea apei și este responsabilă pentru mai mult de 30% din emisiile de gaze cu efect de seră umane și aceasta este cea mai mare cauză a biodiversității, așa-zisul biodiversitatea (numărul de specii, diversitatea indivizilor din cadrul fiecărei specii).

Menținerea continuității și securității aprovizionării cu alimente se bazează pe doi piloni:

1.) reducerea amprentei ecologice a agriculturii și a industriei alimentare, adică a producției durabile de alimente

2.) schimbarea obiceiurilor alimentare individuale și ale populației, adică o nutriție durabilă

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, FAO, definește amprenta de mediu a dietelor durabile ca fiind mică, contribuind la securitatea alimentară și sănătatea generațiilor prezente și viitoare. Acestea protejează și respectă biodiversitatea și ecosistemul, sunt acceptabile din punct de vedere cultural, accesibile și accesibile publicului larg, sunt sigure, hrănitoare și asigură utilizarea optimă a resurselor naturale și umane.

Dieta de astăzi diferă în multe privințe de liniile directoare stabilite în recomandări. Țările dezvoltate se caracterizează, de exemplu, prin consumul excesiv de grăsimi saturate, zahăr și sare, în timp ce consumul insuficient de fibre alimentare. În contrast, în țările în curs de dezvoltare, pe lângă aprovizionarea adesea inadecvată cu substanțe nutritive energetice, există o lipsă de mulți micronutrienți (de exemplu, vitamina A, iod și fier), deși acest din urmă fenomen este observat și în țările mai bogate. Dietele bogate în alimente de origine animală, în special carnea, au cea mai mare amprentă ecologică. Drept urmare, reducerea consumului de carne poate reduce cu siguranță povara asupra mediului. Cu toate acestea, în teorie, deși în diferite grade, această afirmație este adevărată pentru toate grupurile de alimente.

În plus față de efectele asupra mediului, desigur, conținutul echilibrat de nutrienți al dietei și satisfacerea diverselor nevoi nutritive ale organismului sunt esențiale. În același timp, rezultatele cercetărilor demonstrează că cele două, adică o nutriție sănătoasă și durabilă, pot fi realizate în paralel. Cu toate acestea, pe lângă aspectele de mediu și impactul asupra sănătății noastre, alegerile noastre alimentare și alimentare sunt, de asemenea, influențate de mulți alți factori, cum ar fi disponibilitatea fizică și prețul alimentelor, preferințele și gusturile personale, obiceiurile familiale și cultura socială. De multe ori, acești factori contribuie, de asemenea, la faptul că sfaturile date în recomandările nutriționale sunt implementate doar într-un mod mozaic.

Consum durabil de carne

Una dintre pietrele de temelie ale nutriției durabile este problema consumului de carne. Carnea poate fi considerată un element constitutiv important al dietei noastre din mai multe motive: este o sursă valoroasă de proteine complete, fier cu valoare biologică ridicată, vitamina B12. În același timp, poate aduce o contribuție semnificativă la aportul de grăsimi saturate (în funcție de porția de carne aleasă și de metoda de preparare). În plus, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a asociat consumul regulat de carne procesată (de exemplu, marinată, sărată, afumată) și carne roșie de peste 50-100 g pe zi, cu un risc mai mare de a dezvolta cancer de colon, rectal, pancreatic și de prostată, deși sunt necesare aceste studii suplimentare pentru a confirma acest lucru. În plus, carnea este o parte centrală a culturii nutriționale în multe părți ale lumii (inclusiv Ungaria), ceea ce contribuie foarte mult la experiența culinară.

Nimic nu arată importanța problemei sustenabilității mai bine decât faptul că tot mai multe națiuni (de exemplu, Brazilia, SUA) apar în recomandările lor nutriționale. FAO consideră că dieta mediteraneană este un bun exemplu de modele nutriționale durabile. În Uniunea Europeană, Grupul de lucru al Regatului Unit al World Wildlife Fund (WWF), cea mai mare organizație a societății civile din lume, a lansat programul „2020 Livewell” în 2010. Programul pilot este în curs de desfășurare în trei țări europene (Spania, Suedia și Franța). Scopul este de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră în întregul lanț alimentar până în 2020 prin modificarea dietei până în 2020.

Cele șase principii ale programului Livewell 2020 sunt:

1. Evitați mai multe alimente pe bază de plante (de exemplu, legume, cereale integrale) pe farfurie!

2. Dieta diversă, colorată.

3. Reduceți risipa de alimente.

4. Reduceți consumul de carne.

5. Un accent mai mare pe alimentele produse într-un mod fiabil și ecologic (de exemplu, FairTrade).

6. Reducerea consumului de grăsimi, sare și zahăr.

Nutriție durabilă în Ungaria

În Ungaria, amprenta ecologică a consumului alimentar al consumatorilor a fost evaluată în cadrul Programelor Fondului Național de Cercetare Științifică. Acasă, cea mai mare parte a amprentei ecologice provine din consumul de carne (29%), lapte și produse lactate (24%). Cerealele (16%) și legumele și fructele reprezintă o pondere mai mică (8%). Amprenta ecologică a consumului de alimente este de 17% din grăsimi și 1% din zahăr. În Ungaria, valoarea amprentei ecologice pe cap de locuitor este mai mică decât în Europa de Vest, ceea ce se poate explica prin cantitatea mai mică de consum de alimente.

Cercetarea a constatat că veniturile influențează semnificativ structura și cantitatea consumului de alimente. Doar primii 20% din populație pot mânca într-un mod mai durabil (adică, consumul lor de carne, ouă, zahăr și grăsimi nu crește, în timp ce consumul lor de legume și fructe este mai mare). Persoanele cu venituri medii nu profită de venituri relativ mai mari pentru a realiza un consum mai durabil de alimente, iar veniturile mai mari sunt utilizate pentru consumul excesiv. Consumul de legume și fructe apare doar ca supliment și nu ca consum al unui alt grup alimentar. În același timp, studiul a confirmat, de asemenea, că și consumatorii maghiari pot juca un rol activ în reducerea poverii de mediu a consumului de alimente. De exemplu, prin reducerea consumului mediu excesiv de energie, după cum se arată în sondajele nutriționale, nu numai că ne putem aduce beneficii sănătății, dar putem contribui și la o utilizare mai moderată a resurselor naturale.

Vi s-a părut interesant articolul? imparte cu prietenii tai!