Tot ce trebuie să știți despre alergiile alimentare

Organizația Mondială a Alergiilor (WAO) organizează în fiecare an Săptămâna Mondială a Alergiilor, prin intermediul căreia aș dori să sensibilizez problemele de sănătate la nivel mondial.

Ce este o alergie alimentară?

Hipersensibilitatea alimentară este o urgență alergologică care se manifestă în primele două minute până la două ore după consum. Simptomele apar brusc, cel mai frecvent sub formă de mâncărime, urticarie, umflarea feței, a limbii, a spatelui limbii, faringelui, dificultăți de respirație mai severe și/sau amețeli, pierderea cunoștinței, scăderea tensiunii arteriale, mai rar imediate vărsături/diaree.

În timpul hipersensibilității alimentare, sistemul imunitar nu tolerează alimentele consumate, producând un anticorp împotriva imunoglobulinei de tip E, care are ca rezultat o reacție imediată. Hipersensibilitatea poate apărea în tractul gastro-intestinal, prin piele și, în cazuri rare, prin tractul respirator.

Sindromul polen-alimentar

Un grup separat de alergii alimentare apare la febra fânului sensibil la diferite grupuri de polen. Este cauzat de anumite componente ale polenului alergenic care se găsesc și în alimente, de exemplu, unul dintre ingredientele din merele crude se găsește în compoziția polenului de mesteacăn. Simptomele febrei fânului apar în perioada de înflorire a mesteacănului, sub formă de mâncărime ușoară și localizată în cavitatea bucală, senzație de furnicături sau curgerea nasului, congestie nazală în urma consumului de mere crude. Aceste simptome, cunoscute și sub denumirea de alergii încrucișate, au o evoluție ușoară, în cazuri extrem de rare cauzând simptome care pun viața în pericol, iar pacientul poate consuma legumele și fructele date asimptomatic într-o formă prelucrată, tratată termic. În multe cazuri, alergiile încrucișate sunt, de asemenea, responsabile de simptomele cauzate de diverse nuci, dar aceleași nuci pot provoca și afecțiuni care pun viața în pericol, aceasta este sarcina alergologului.

Adevăratele alergii alimentare ar trebui să se distingă de intoleranța alimentară. Acestea nu se datorează funcționării defectuoase a sistemului imunitar, ci se datorează proceselor complexe care imită perfect manifestările bolilor alergice. Cel mai evident exemplu în acest sens este intoleranța la lactoză, care este rezultatul unei defecțiuni a unei enzime responsabile de descompunerea zahărului din lapte. În absența lactazei, zahărul din lapte ingerat împreună cu produsul lactat nu este defalcat corespunzător, ceea ce poate duce la formarea excesivă de gaze, disconfort abdominal și diaree. Mulți oameni o confundă cu alergia la proteinele din lapte, în timp ce este o tulburare enzimatică și un mod diferit de a o trata.

Studiile arată că numărul de alergii alimentare a crescut semnificativ în ultimii 20-30 de ani, rata incidenței fiind mai mare la persoanele cu alte boli atopice (astm, febră de fân, dermatită atopică).

Problema noastră și problema lumii întregi

Numărul cazurilor de alergii alimentare dovedite crește în întreaga lume, creând un al doilea „nou val” de boli alergice. Nu numai că numărul cazurilor crește, dar și severitatea bolii se schimbă constant. Obișnuiam să întâlnim mai puține tipuri de alergii cauzate de proteine, dar astăzi, formele severe, care pun viața în pericol sau șocul anafilactic nu sunt neobișnuite. Alergiile alimentare afectează calitatea vieții, afectând persoana alergică și întreaga familie a acestora.

Este o problemă semnificativă de sănătate publică care necesită îngrijiri medicale continue, în multe cazuri o povară financiară. Persoanele care suferă de alergii alimentare trebuie să acorde o atenție specială aportului corect de substanțe nutritive. Este un fapt bine documentat că dietele de eliminare sunt mai susceptibile de a provoca insuficiență de creștere, malnutriție sau deficit de vitamine la persoanele cu alergii alimentare.

Calitatea vieții. Perspective

Persoanele afectate de alergii alimentare și familiile lor se caracterizează prin stres (unde mănâncă copilul și ce mai știe), anxietate, sentimente de excludere și schimbări în relațiile sociale. Un copil alergic poate deveni o țintă de batjocură la școală. Mâncarea într-un restaurant, participarea la activități sociale poate fi la fel de stresantă ca o simplă cumpărături la legumă sau gustarea unui alt bucătar. Este vital ca persoana în cauză și mediul său imediat să înțeleagă ce trebuie făcut în caz de urgență, să recunoască situația de urgență, să aibă un plan de acțiune și să poată injecta auto-injectorul care conține adrenalină. A avea un plan de acțiune concret și o educație adecvată a membrilor familiei este esențială pentru ameliorarea stresului diagnosticării alergiilor alimentare.

Simptome, manifestări

Simptomele cutanate asociate cu mâncărimea după consumul de alimente sunt cele mai frecvente. Un simptom cu o gamă largă de simptome, poate exista urticarie acută (rapidă), umflături ale pielii și gurii, roșeață sau chiar dermatită de contact cu vezicule mici, detașabile. Dermatita atopică este o problemă cronică a pielii cu o varietate de manifestări, cu alergii alimentare detectate în aproape jumătate din cazuri ca factor de susținere.

Simptomele gastro-intestinale, vărsăturile, stările de rău, diareea, reacțiile alergice imediate sunt, de asemenea, frecvente, dar formele cronice de sugari și copii mici, caracterizate prin vărsături cronice, întârziere a creșterii sau diaree recurentă, scaune sângeroase, mucoase, nu sunt mai puțin frecvente. În cazuri rare, provoacă afecțiuni respiratorii superioare (febra fânului) sau inferioare (astm), dar acest lucru ar trebui luat în considerare și în cazul insuficienței respiratorii acute sau a respirației șuierătoare în câteva minute sau ore de la consumul de alimente.

Cea mai severă manifestare a sa este o reacție anafilactică, care este o afecțiune care pune viața în pericol. Alimentele sunt cea mai frecventă cauză posibilă a anafilaxiei la copii mici, adolescenți și adulți tineri.

Diagnosticul alergiilor alimentare

Se poate face un diagnostic corect cu o cunoaștere exactă a istoriei și o examinare țintită. Nu există teste care să fie bune pentru toate și să spună totul. Testele alergologice pot fi efectuate în mod specific, la recomandarea unui specialist, pe pielea antebrațului sau prin măsurarea nivelului de imunoglobuline specifice de tip E prin analiza sângelui. În caz de alergie alimentară dovedită, trebuie aleasă dieta de eliminare (retragere completă) recomandată de un specialist.

Cursul alergiilor alimentare

Mai multe alergii pot fi depășite cu o dietă adecvată. Acestea sunt problema cu proteinele din lapte (peste 50% depășesc până la 5-10 ani), ouăle (aproximativ 50% până la 2-9 ani), grâul (50% până la vârsta de 7 ani) și soia ( 45% în medie în jurul vârstei de 6 ani). De obicei, alergiile încăpățânate cauzate de proteinele de arahide (20% crescând la vârsta de 4 ani, dependente de tip), cauzate de semințe de piatră (rezoluție spontană în doar 10% din cazuri), sensibilitate la semințe (susan, lupin etc.), peștele și scoica de mare sunt pe tot parcursul vieții.

În cazuri foarte rare, alergiile alimentare se dezvoltă la vârsta adultă.

Ce să fac dacă ...?

Terapia obișnuită pentru alergiile alimentare este evitarea specifică a alergenului. Acest lucru îmbunătățește semnificativ calitatea vieții și minimizează posibilitatea unor reacții mai severe. Toleranța se dezvoltă la mai mulți copii în timp, riscul reintroducerii alimentelor este evaluat de un alergolog.

În multe țări, legislația privind etichetarea produselor alimentare impune ambalarea produselor alimentare să stabilească dacă sunt prezenți cei mai frecvenți alergeni, iar în unele țări același lucru se aplică unităților de catering. Dacă un anumit aliment alergenic este servit în ciuda unei cereri, acesta poate fi tras la răspundere legală.

Majoritatea persoanelor cu alergii consumă accidental alergenul care cauzează problema. În astfel de cazuri, este extrem de important să recunoaștem reacția alergică în timp util și să avem un plan de acțiune cunoscut. Persoanele cu alergii alimentare care sunt expuse riscului de anafilaxie ar trebui să-și poarte adrenalina auto-injectabilă auto-injectabilă cu efecte imediate de salvare a vieții.

Tratamentul reacțiilor alergice

Gama de simptome de ingestie accidentală este largă, variind de la simptome ușoare până la șoc anafilactic care pune viața în pericol. În consecință, avem la dispoziție mai multe opțiuni farmacologice. Mulți oameni iau tablete antihistaminice, care pot ajuta în cazuri mai ușoare, dar nu pot fi numite în niciun caz salvatoare, nu împiedică o reacție anafilactică.

Ideea învechită și învechită a suplimentelor de calciu în bolile alergice nu are niciun efect dovedit științific. Într-o situație de criză, ar trebui utilizat un autoinjector care conține adrenalină pentru utilizare intramusculară imediată, care ar trebui să fie autoadministrat de partea afectată. Prescrierea și explicarea utilizării corecte de către un specialist poate salva viața. După aplicare, trebuie chemate ambulanțele.

Alergiile alimentare pot fi prevenite

Niciun studiu nu a arătat că dieta unei femei însărcinate sau a unei mame care alăptează ar împiedica dezvoltarea alergiilor alimentare la descendenți, de aceea este recomandat să o consumați cu moderare. Cu toate acestea, într-un studiu de grup pe 1 milion de copii, cercetătorii suedezi au considerat că au găsit o asociere între modul de naștere și bolile alergice ulterioare. Copiii născuți prin cezariană au o creștere de 21% a șanselor de a dezvolta o alergie alimentară la omologii lor născuți în mod natural, un alt studiu a constatat că este mai probabil să aibă alergie la proteine din lapte sau astm. Acest lucru se datorează faptului că flora bacteriană a vaginului infectează bebelușul dintr-un mediu steril anterior când trece prin canalul de naștere și intră în tractul lor intestinal pentru a ajuta sistemul imunitar să se maturizeze corespunzător. În schimb, bebelușii născuți prin cezariană colectează primele bacterii din viața lor din sala de operație.

Nu s-au obținut încă rezultate clare cu privire la efectul de prevenire a alergiilor alăptării pe termen lung (peste 6 luni), dar există numeroase argumente în favoarea sănătății.

Rezultate contradictorii au fost obținute în studiul efectului profilactic al pulberilor de lapte hipoalergenice asupra dezvoltării alergiilor. În mod similar, efectul preventiv al hrănirii întârziate pentru mai mult de 6 luni nu a fost dovedit.

Datorită răspândirii rapide a alergiilor alimentare, se desfășoară o mulțime de eforturi științifice pentru a vindeca boala.