Distrugerea Damascului și a Israelului

Trista soartă a aliaților

1. Vorbește despre Damasc. Iată, Damasc va fi distrus de la a fi un oraș și va fi o pustie, o pustie.

2. Orașele Aróer sunt pustii; vor avea turme, se vor culca și nimeni nu le va înspăimânta.

3. Puterea și împărăția lui Efraim vor înceta; Din Damasc și din rămășița Siriei, vor fi ca slava copiilor lui Israel, spune Domnul oștirilor,.

4. Și se va întâmpla în acea zi, slava lui Iacov va dispărea și grăsimea cărnii sale va dispărea.

5. Și va fi ca atunci când secerătorul strânge bobul stând și seceră spicul cu brațul său; și va fi ca cel care ia porumb în valea Refaim.

6. Și rămân în ea o sprânceană, ca atunci când măslinul este tăiat, două sau trei fructe de pădure în vârful crenguței superioare, patru sau cinci pe ramurile pomului roditor, spune Eternul, Dumnezeul lui Israel.

7. În ziua aceea, omul se va uita la Făcătorul său și ochii lui vor vedea pe Sfântul lui Israel;

8. și nu se uită la altare și nici la lucrările mâinilor sale;.

9. În ziua aceea, cetățile puternice vor fi ca pustia pădurii și a vârfului copacilor, pe care i-au părăsit de la copiii lui Israel; și va fi o pustie.

10. Căci ai uitat pe Dumnezeul mântuirii tale și nu ți-ai adus aminte de stânca refugiului tău; de aceea vei planta plantații frumoase cu moștenirea unui străin din cer.

11. Ziua în care vă plantați, înconjurați și înfloriți răsadul dimineața: recolta a dispărut în ziua chinului și a jenei.

12. Oh, vuietul multor popoare, ca vuietul mărilor, vuietul națiunilor și vuietul națiunilor ca vuietul apelor mari.

13. Zgomotul neamurilor este ca zgomotul apelor mari; El îl ocără și fuge departe; sunt izgoniți ca desișurile munților de vânt, ca vârtejul de praf din furtună.

14. Seara, iată, înainte de dimineață, el nu mai este;.