Impactul asupra mediului al stilurilor de viață moderne și al obiceiurilor alimentare (x)

Alte valori au ieșit în evidență și au devenit mai importante decât erau cu zeci de ani în urmă, în același timp, responsabilitatea față de mediul înconjurător, în relațiile umane și față de om însuși, a fost puternic afectată. Cu nutriția, omul are cel mai semnificativ efect asupra mediului său, cu alte cuvinte, cel mai semnificativ factor de mediu pentru om este nutriția. Rata crescândă a daunelor aduse mediului pune în pericol societatea în ansamblu, în special substanțele chimice care pot fi urmărite în lanțul alimentar sol-plantă-animal-om.

Obiceiurile alimentare se dezvoltă încă din copilărie, când copiii aleg alegeri alimentare, ritmurile de mâncare, gusturile lor prind contur, iar tiparele alimentare pe care le văd de la membrii adulți ai mediului lor devin fixe. Dacă sunt înregistrate exemple și obiceiuri pozitive la această vârstă, acestea vor fi hrănite în consecință mai târziu ca adulți, dar exemplele negative vor face mai lungă și mai dificilă schimbarea într-o direcție pozitivă, deși se poate face la maturitate.
Viața accelerată, accentuarea plăcerilor, încurajarea confortului excesiv afectează, în majoritatea cazurilor, negativ impactul mediului de viață al unei persoane.

Impactul asupra mediului al producției agricole și al producției de alimente

Produsele vegetale și animale care joacă un rol în dieta noastră provin din agricultură și industria alimentară, dar în cele din urmă din terenurile arabile. Pierderea solului, eroziunea a atins proporții alarmante în ultimele decenii, iar solurile se erodează peste tot în lume. Această eroziune provine dintr-o prelucrare excesivă aleasă necorespunzător, asociată cu o agricultură predominant intensivă. Dușurile spală pierderea solului în râuri și râuri. Plățile de noroi și avalanșele de noroi după ploi abundente din acest an sunt dovezi tangibile ale eroziunii.

Produsele chimice și pesticidele utilizate în agricultură reprezintă o amenințare constantă atât pentru plante, cât și pentru animale, precum și pentru oameni, prin intermediul lanțului alimentar. Toxinele rezultate din poluarea mediului nostru, care apar și în alimentele noastre, sunt transmise de sol, apă, materii prime de origine vegetală și animală. Pe lângă producția de culturi, creșterea animalelor generează și o serie de daune pentru mediu. Creșterea nivelului de trai este indicată și de nivelul consumului de carne. Cererile în creștere determină fabricile să producă producții mai mari. Această constrângere poate provoca daune ireversibile mediului înconjurător. Trebuie abordate și suprapășunarea, scăderea fertilității terenului, eliminarea efluenților fecali din fermele de îngrășare, iar compușii dăunători contaminează solul și apa din vecinătatea fermelor intensive de creștere a animalelor.

Impactul dietei noastre asupra resurselor de apă

Pe lângă alimentația adecvată, avem nevoie și de o aprovizionare adecvată cu apă. Este foarte probabil ca lipsa de apă în creștere să provoace o mare lipsă de alimente. Deficitul de apă poate fi o problemă reală pe termen scurt. Producția de alimente, în special cea de carne, necesită o cantitate foarte mare de apă. În multe părți ale lumii, accesul la apă este o chestiune de viață și de moarte. Problema nitraților a devenit o caracteristică naturală a producției de alimente. Este unul dintre cei mai eficienți agenți cancerigeni. Compușii nitrați utilizați în cultivarea intensivă agricolă și procesarea alimentelor ne poluează resursele naturale de apă, cu consecința dăunătoare că zonele de extracție a apei potabile sunt adesea puternic poluate. Efectele agriculturii intensive asupra alimentării cu apă sunt de lungă durată.

Încălzirea atmosferică

Oamenii de știință, politicienii și mulți alții discută dacă ne confruntăm cu încălzirea globală astăzi. Cu toate acestea, cert este îngrijorarea legitimă că anumite gaze, care au un efect de reținere a căldurii, au un efect ostil asupra temperaturii Pământului, indiferent dacă ne confruntăm sau nu cu astfel de probleme. Efectul natural de seră a făcut de fapt Pământul locuibil și cald de mii de ani. Cu toate acestea, gazele produse de om, dintre care cele mai îngrijorătoare sunt dioxidul de carbon și metanul, distrug acest proces. OMS a identificat creșterea populației de bovine din lume ca fiind una dintre cele mai importante surse de metan din atmosferă.

Gospodărie consumatoare de energie

Cererea de energie a agriculturii intensive, în special creșterea animalelor, și supra-procesarea produselor produse de industria alimentară sunt însoțite de o cerere enormă de energie. Experții au calculat că este nevoie de aproximativ patru litri și jumătate de energie combustibilă pentru a produce fiecare kilogram de carne de porc. Când luăm în considerare faptul că consumatorul mediu maghiar este de cca. Consumați 70 de kilograme de carne în fiecare an, cifrele devin înspăimântătoare. Aproape jumătate din toată energia utilizată de sectorul agricol al UE este utilizată de creșterea intensivă a animalelor. Există numeroase motive pentru cererea uriașă de energie a zootehniei. În fermele mari, animalele sunt crescute într-un mediu non-natural. Fără excepție, tehnologiile clădirilor și mașinilor utilizate pentru a le sprijini consumă multă energie. Indiferent dacă animalele sunt crescute în ferme mari, pășuni deschise sau alte condiții, există și cerințe care necesită energie suplimentară. Energia trebuie folosită și pentru transportul animalelor adulte la abatoare și pentru procesarea animalului după sacrificare.

Alimentele supraprelucrate necesită energie în procesul de procesare, a cărei cantitate depinde de gradul de procesare. În plus, conținutul alimentelor produse în acest mod scade, așa că dacă vrem să aducem în corpul nostru vitaminele, mineralele și alte substanțe vitale necesare corpului nostru, în majoritatea cazurilor suplimentăm substanțele lipsă prin consumul suplimentar sau prin consumul de alimente suplimente. Acest consum poate fi apoi satisfăcut cu necesități repetate de energie. Gândiți-vă la alimentele congelate, care necesită o cantitate uriașă de energie nu numai pentru producția lor, ci și pentru transportul lor pe lângă stocarea lor continuă și, în cele din urmă, pentru prelucrarea în alimente gata consumate pentru a ajunge la o stare comestibilă. Dacă credem că tratarea deșeurilor alimentare produse în acest mod înseamnă o altă cerere de energie, înțelegem esența procesului.

Ambalaj

Principalul jucător în comerțul agresiv cu produse este ambalarea. Stimularea consumatorului de a cumpăra începe cu ambalajul. Un produs simplu care nu iese din ofertă și nu atrage atenția este aproape nevândut astăzi. Prin urmare, producătorii cheltuiesc din ce în ce mai mult pe ambalaje, ceea ce pe o piață concurențială crește și mai mult costul producerii unui produs, astfel încât își reduc costurile în ceea ce privește conținutul, pentru a rămâne competitivi. Între timp, aceștia oferă consumatorilor un model de consumator, creând o modă de urmat, pe care încearcă să stimuleze cererea pentru produsele lor. Ambalajul, care într-un fel sau altul, mărește cantitatea de deșeuri, joacă un rol important în acest proces. Consumatorul conștient consideră că ambalajul este un element de conservare a calității produsului și, prin urmare, evită produsele bazate pe prostia consumatorului.

Transport

Transportul este o povară atât pe baza nevoilor sale energetice, cât și pe calitatea produselor sale, prima pentru mediu și cea din urmă pentru sănătatea umană. Consumul conștient poate reduce încărcăturile cauzate de transport, consumatorul conștient alege produsele produse local care s-au maturizat în condiții naturale, ținând cont de condițiile sezoniere.

Deşeuri

Originea sa este legată de consumul excesiv, de alegerile alimentare inadecvate și de ambalarea produselor, care se datorează promovării vânzărilor din ce în ce mai agresive. Nu numai generația sa, ci și gestionarea sa determină rezolvarea sarcinii de mediu. Trebuie să ajungem acolo, astfel încât consumatorul să nu se concentreze asupra tratamentului, ci asupra prevenirii atunci când cumpără un produs.

Așa cum fumătorii își dau seama din ce în ce mai mult că obiceiurile de fumat au impact personal, comunitar și social și cât costă societatea ca urmare a pasiunii lor, tot așa fac alegerile noastre dietetice, care au consecințe de amploare pentru societatea noastră, țara și lumea. Astăzi, există încă puțini - deși numărul lor este în creștere - care sunt conștienți de faptul că alegerile lor alimentare afectează foarte mult nu numai propria sănătate, sănătatea copiilor lor, ci și durabilitatea mediului, bunăstarea și sănătatea întregii lumi. Nu este o exagerare să spunem că, în anumite privințe, deciziile noastre individuale, aparent mici, de zi cu zi, au în cele din urmă un impact asupra evoluției vieții pe pământ. Poate că nici o singură alegere a noastră nu are un efect la fel de global ca ceea ce punem în farfurie, chiar dacă este una dintre cele mai de bază decizii personale.

Titlul proiectului: „Green Wave - Transdanubia” (KEOP-6.1.0/B/09-2010-0014)

Proiectul este susținut de Uniunea Europeană și cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională.