Lumina albastră: bună și rea

De câtă lumină albastră avem nevoie? Când și cum să vă apărați împotriva ei?

Opiniile sunt împărțite cu privire la efectele benefice și dăunătoare ale luminii albastre. Pe de o parte, lumina albastră poate fi un instrument eficient în lupta împotriva depresiei de iarnă și a insomniei. În schimb, lumina albastră ne poate deteriora permanent vederea. Deci, ce zici de lumina albastră? Cum s-a schimbat lumina artificială la care suntem expuși în fiecare zi? De ce are nevoie corpul nostru de efectele biologice ale acestei lungimi de undă? Când și cum ar trebui să ne protejăm de efectele potențial dăunătoare ale luminii albastre? Citiți detaliile despre efectele bune și rele ale luminii albastre.

Spectrul vizibil

Lumina care ajunge și pătrunde în ochiul uman este împărțită în două părți: lumina vizibilă în lungimea de undă 380 - 780 nm și lumina invizibilă în ultraviolet (UV) și infraroșu (IR).

Experții știu de ceva timp că lumina UV poate fi dăunătoare țesutului biologic, cum ar fi pielea sau ochii. Acesta este motivul pentru care de obicei protejăm împotriva soarelui cu creme de protecție solară sau ochelari de soare. Cu toate acestea, lumina vizibilă albastră violetă poate deteriora ochii. Deși lumina albastră violetă are mai puțină energie decât lumina ultravioletă, ea trece prin ochi aproape complet fără filtrare, ajungând la retină. În comparație, lumina ultravioletă este aproape complet absorbită de partea anterioară a ochiului și semnificativ mai puțin de 5% ajunge la retină.

Componenta albastră a luminii în intervalul 380 - 500 nm se numește lumină albastră vizibilă cu energie înaltă (HEV). Violetele albastre în intervalul de lungimi de undă de la 380 la 440 nm sunt deosebit de dăunătoare și sunt susceptibile de a fi cauzate de deteriorarea luminii incidente de mare energie din retină, una dintre cauzele fotoretinitei.

Efectele benefice ale luminii albastre

Lumina nu numai că promovează o mai bună vizibilitate, dar joacă și un rol important în reglarea ritmului nostru biologic, precum și în afectarea bunăstării noastre generale. Lumina afectează indiferent dacă suntem treji sau adormiți și ne permite să ne concentrăm asupra muncii noastre, să fim eficienți și să ne simțim proaspeți și sănătoși.

Studiile științifice au dovedit că lumina are efecte biologice asupra corpului nostru. De exemplu, lumina UV este implicată în producerea de vitamine. Expunerea la lumină puternică, în special la lumina albastră, ne afectează echilibrul hormonal. Hormonii corpului reglează bunăstarea, precum și ritmul circadian. Cantitatea de lumină albastră este relativ mare în timpul zilei și semnificativ mai mică seara.

Când soarele strălucește în exterior, corpul eliberează serotonină (cunoscută și sub numele de hormonul fericirii) și cortizol (hormonul stresului). Efectul ambilor hormoni este să te facă să te simți alert și activ. Melatonina, pe de altă parte, se numește hormon al somnului care ne face să ne simțim obosiți în întuneric și să dormim profund.

Lumina și mai ales lumina albastră care ajunge la retină ne afectează și sănătatea psihologică. De aceea, terapia cu lumină a avut succes în tratarea depresiei de iarnă și a insomniei. Dar, ca în multe alte cazuri, se aplică aici regula „face totul până la capăt”. Expunerea la prea multă lumină poate fi riscantă și chiar dăunătoare.

Efecte adverse ale luminii albastre

Prea multă lumină cu bandă ultravioletă și albastru-violet poate dăuna ochiului uman. Pe lângă faptul că provoacă inflamații dureroase ale conjunctivei și corneei, poate deteriora și lentilele ochiului (de exemplu, cataracta) și în special retina (degenerescența maculară).

De aceea, este atât de important să purtați ochelari de soare care să ofere protecție UV 100% la lumina puternică a soarelui, mai ales în situații în care există multă strălucire, cum ar fi în jurul unei maluri sau în munții înzăpeziți.