Conservarea sănătății

Creierul este centrul de control al corpului nostru care ne permite să gândim, să vedem/să vorbim, să auzim și să simțim. Capacitatea de a mirosi și a gusta, deci plăcerea de a mânca, este, de asemenea, o funcție a creierului. Cu cât obțineți mai multe vitamine B, antioxidanți și minerale din alimente, cu atât creierul uman și sistemul nervos funcționează mai bine.

Sistemul nostru nervos este un mare miracol al organizării. În fiecare moment al vieții noastre, creierul nostru primește, organizează și stochează informații din nervii care ne închid întregul corp.

Structura sistemului nervos

Sistemul nostru nervos este format din două părți, sistemul nervos central și cel periferic. Sistemul nervos central de miliarde de neuroni este alcătuit din creier și măduva spinării; este responsabil de gestionarea organizației. Sistemul nervos din jur conectează sistemul nervos central cu simțurile, mușchii și organele interne. Creierul conține hipotalamusul, care controlează homeostazia hormonală și are centre nervoase care reglează foamea, setea, temperatura corpului și somnul și starea de veghe. Glanda pituitară (glanda pituitară) reglează funcția glandei tiroide și a glandei suprarenale.

Informații care trebuie procesate de creier o mare parte din el ajunge în centru prin percepție, adică prin vedere, auz, miros, gust și atingere. Funcționarea simțurilor noastre este coordonată de creier. Mirosul și gustul, de exemplu, se află într-o relație complexă - stimulii câștigați astfel se contrabalansează și se întăresc reciproc. În timp ce limba poate distinge doar cele patru arome de bază, adică dulce, acru, amar și sărat, celulele olfactive din nas sunt capabile să recunoască mii de mirosuri diferite.

Mirosurile pătrund din mâncare în nas și trec prin partea din spate a faringelui, astfel încât mirosul afectează foarte mult modul în care simțim gustul mâncării. Acesta este și motivul pentru care nu ne bucurăm de aromele cu răceli și nasuri înfundate.

S-ar putea să vă intereseze și aceste articole:

Sarcina planificată

creierul este unul dintre primele organe, care este se dezvoltă în embrion. La aproximativ trei săptămâni după concepție, trei straturi de celule pot fi separate în embrion: din acestea se dezvoltă organe și țesuturi. Acidul folic B-acid folic și vitamina B12 joacă un rol important în proliferarea celulară și dezvoltarea sistemului nervos. Se recomandă ca femeile care intenționează să rămână însărcinate să ia zilnic 400 micrograme (de două ori mai mult decât necesarul pentru adulți) de acid folic ca supliment alimentar.

Este recomandabil să începeți să luați acid folic cu trei luni înainte de sarcina planificată și să continuați până la a 12-a săptămână de sarcină pentru a reduce riscul de a dezvolta defecte ale tubului neural (de exemplu coloana vertebrală deschisă) și alte tulburări ale neurodezvoltării.

Alimentele bogate în acid folic, consumate în mod regulat în timpul sarcinii, oferă și mamei și fătului în curs de dezvoltare alți nutrienți. Este recomandat să gătiți legumele doar la jumătatea drumului, deoarece gătitul excesiv distruge cea mai mare parte a acidului folic din ele. O porție de varză de Bruxelles sau niște fulgi de porumb fortificați conține 100 ug acid folic, un pahar mare de suc de portocale proaspăt conține 40 ug, iar o felie de pâine cu tărâțe conține aproximativ 15 ug.

Nu consumați ficat în timpul sarcinii! Deși datorită conținutului ridicat de vitamina A din ficat, care este bogat în acid folic, femeile însărcinate ar trebui să evite consumul excesiv, deoarece poate dăuna fătului în curs de dezvoltare.

Gust și miros

Percepția este atât de precisă încât putem recunoaște mâncarea cu ochii închiși de gustul și mirosul lor.

Cinci sfaturi bune pentru creșterea nivelului de vitamine B.

Orez brun:

Deoarece orezul nedecorticat este extrem de bogat în vitamina B, protejează sănătatea sistemului nostru nervos. Vitamina B se găsește în cantități mari în coaja de orez, care este îndepărtată atunci când este decojită.

Vitamina B1 (tiamina): mâncați orez brun, mazăre, fasole, cereale la micul dejun, pâine cu tărâțe, carne de porc, slănină și ficat!
Vitamina B2 (riboflavină): apare în ficat, rinichi, carne, lapte, fulgi de cereale, ouă, brânză.
Niacina (acid nicotinic): în principal carne, pește gras, pâine, cartofi și cereale.
Bogat în biotină orez brun, pâine cu tărâțe, ficat, rinichi, nuci, conopidă, mazăre, fasole și ouă,
Acizi pantotenici găsite în cereale, pâine cu tărâțe, nuci, produse lactate, fructe uscate, rinichi și ficat.

De ce are nevoie creierul?

Pentru creier și restul sistemului nervos, alimentele cele mai benefice sunt cele care conțin substanțele nutritive de care are nevoie creierul. Acestea includ vitaminele B, vitamina E și zincul.

Rolul vitaminelor B

Vitaminele B joacă un rol cheie în eliberarea energiei necesare funcționării organismului. Cu excepția vitaminei B12, organismul nu este capabil să stocheze vitaminele din grupul B, așa că trebuie să le înlocuim aproape zilnic făcând dieta noastră cât mai variată posibil.

Vitaminele B lucrează împreună în grupuri, dar unele dintre ele sunt deosebit de active în sistemul nervos. Vitamina B se găsește în orezul brun, mazăre, fasole, cereale îmbogățite cu vitamine, pâine cu tărâțe, carne de porc, slănină și ficat.

În caz de deficit de tiamină în organism se pot acumula toxine care afectează sistemul nervos. Combinația de acid folic și vitamina B joacă un rol cheie în etapele incipiente ale creșterii sistemului nervos: promovează producerea stratului izolator din jurul nervilor, învelișul de mielină.

Deficitul de vitamina B12 simptomele sistemului nervos includ amorțeală, furnicături, nesiguranță și dificultăți de mers. Persoanele în vârstă sunt deosebit de sensibile la deficiența de B12: pot deveni debilitate, confuze și degradate mental. Aportul de vitamina B este în general sigur chiar și în cantități mari, dar B6 (piridoxina), o vitamină fără prescripție medicală luată pentru ameliorarea simptomelor sindromului premenstrual, poate fi o problemă în unele cazuri.

Delicatese pentru creierul și corpul nostru: Supa de pește creolă este bogată în vitamine, minerale și alți nutrienți care cresc performanța creierului.

Creierul și antioxidanții

Rolul antioxidanților în îmbunătățirea performanței, a capacității de memorie și a stării generale a sistemului nervos este recunoscut pe scară largă. Prin neutralizarea radicalilor liberi care afectează structura celulelor, aceștia contribuie la funcționarea sănătoasă a neuronilor.

Acizi grași polinesaturați esențial pentru o funcție nervoasă și creier sănătoasă Vitamina E protejează acești acizi grași de oxidare.
Vitamina C, de asemenea antioxidant eficient. Se găsește din abundență în majoritatea fructelor proaspete (în principal citrice), legumelor și sucurilor proaspete. Deoarece corpul nostru nu este capabil să stocheze această vitamină, trebuie să consumăm alimente bogate în vitamina C în fiecare zi!

Mâncare și memorie

În țările în care oamenii consumă mult ulei de măsline, persoanele în vârstă au abilități mai bune de memorie, gândire și rezolvare a problemelor decât persoanele în vârstă din alte țări.

Cercetările privind acizii grași au arătat că acizii grași omega-3 sunt vitali pentru nervi și funcția creierului. Deficiența lor poate juca un rol, de exemplu, în dezvoltarea degenerescenței celulare caracteristice bolii Alzheimer. Deși nu s-a dovedit că acizii grași omega-3 previn boala Alzheimer, nu este dăunător să consumați în mod regulat alimente bogate în acizi grași omega-3.

Fructe si legume

Sunt în mod clar benefice în ceea ce privește memoria. Cele mai bune rezultate ale testelor au fost obținute de persoanele care au consumat cel mai mult din aceste alimente. Dacă consumăm cele cinci doze recomandate pe zi, asigurăm niveluri constante de vitamina C și beta-caroten în sânge, ceea ce ajută memoria.

Dieta pentru creier

Alegeți alimente care ne păstrează prospețimea spirituală! Să vedem care este secretul bunului simț și al stării nervoase bune!

Nu uita! Bea cel puțin opt pahare de lichid în timpul zilei; trebuie să fie suc și ceai de plante în el! Consumați cel puțin cinci porții de legume și fructe pe zi!

Pentru mic dejun: pâine cu unt sau muștar și ouă fierte; pâine prăjită de tărâțe cu cremă de alune; muesli care conțin nuci, alune și fructe uscate; fulgi de porumb cu lapte degresat; hering afumat.
În timpul zilei: banana cu pâine cu tărâțe; sandviș dur de ou făcut din pâine cu tărâțe; o mână de fructe uscate, nuci și alune; gustări din legume cu carne roșie, portocalie și verde.
Feluri principale: fructe de mare prajite la tigaie si legume proaspete crocante; supa de legume proaspete; pește prăjit într-o tigaie cu nervuri; legume mediteraneene prajite; cartofi copți cu fasole de roșii; conopida cu branza; ficat și ceapă; paste fabricate din făină integrală.
Desert: fructe proaspete cu cremă degresată sau iaurt; fructe la grătar - de ex. Castron cu fructe de fructe.

Nu sunt nervos

Calciul, magneziul, fierul și potasiul sunt minerale esențiale pentru funcționarea nervilor. Există o legătură clară între concentrație, memorie și tulburări de învățare la copiii mici, schimbări de dispoziție și probleme de concentrare la adolescenți și deficit de fier.

Glanda pituitară este optimă corpul nostru are nevoie de zinc pentru a funcționa. Absența sa este indicată de schimbări ale dispoziției, iritabilitate, depresie și pierderea poftei de mâncare. Deficitul de zinc poate reduce producția de neurotransmițători în creier. Acești compuși mesageri eliberați prin terminații nervoase sunt responsabili pentru transmiterea stimulilor între celulele nervoase.

Combustibil pentru creier

Glucoza (glucoza) este necesară pentru ca celulele nervoase să funcționeze normal. Nivelul continuu și uniform de zahăr din sânge asigură o funcționare corectă a creierului Este tentant să obțineți o felie de ciocolată sau un pahar de băutură răcoritoare pentru a vă spori funcția creierului. Cu toate acestea, nu ajută cu adevărat, deoarece determină creșterea temporară a nivelului de glucoză.

Este mai inteligent să mănânci alimente care conțin carbohidrați complecși, cum ar fi leguminoase, fasole, pâine, orez, paste, cartofi, fulgi de porumb și gustări precum ciocolata cu muesli. Acestea sunt zaharuri simple în intestin, de ex. Se descompun în glucoză. Deoarece defalcarea durează, nivelul zahărului din sânge crește mai lent, dar permanent, iar efectele lor benefice sunt, de asemenea, de durată. De asemenea, conțin alți nutrienți valoroși.

Alimentele care îmbunătățesc starea de spirit

Unii dintre nutrienții din alimentele noastre pot afecta nivelul neurotransmițătorilor. Alimentele bogate în glucide complexe cresc nivelul unui aminoacid din creier numit triptofan. Triptofanul poate produce serotonina care îmbunătățește starea de spirit (un neurotransmițător al creierului). Pofta irezistibilă de carbohidrați este adesea un simptom al sindromului premenstrual. Acest lucru se datorează probabil unei creșteri a nevoii organismului de serotonină

Dacă nu mâncăm carne

Alimentele de origine animală sunt cele mai bogate surse de vitamina B12. Prin urmare, vegetarienii ar trebui să acorde o atenție deosebită aportului adecvat de vitamina B12. Deficitul de B12 poate provoca leziuni ale sistemului nervos. Este important să știm că consumul de cantități mari de acid folic va masca simptomele inițiale ale deficitului de vitamina B12 pentru o perioadă de timp, astfel încât deficiența severă a vitaminei B12 poate ieși la lumină numai târziu.

Vitamina B12 poate fi obținută și din produse lactate și preparate din ouă. Dacă astfel de alimente nu ajung pe masa noastră, avem nevoie de pâine îmbogățită cu vitamina B12, extract de drojdie, fulgi de cereale și alimente pe bază de soia. Luarea vitaminei B12 sub formă de suplimente alimentare poate fi, de asemenea, o soluție.

Zinc și fier. Nivelurile de zinc și vitamina B12 sunt adesea mai mici la vegetarieni, deoarece acești nutrienți se găsesc în principal în alimentele de origine animală. Pot fi înlocuite prin consumul de gălbenuș de ou, midii, cereale și semințe de dovleac. Fierul poate fi obținut și din conserve de roșii, morcovi, arahide prăjite, mazăre sau porumb dulce.

Este important ca zincul să fie absorbit în mod corespunzător din sistemul digestiv. Utilizarea nutrienților poate fi redusă dacă prea mulți acizi fitici pătrund în organism prin consumul de alimente bogate în tărâțe, leguminoase sau prea mult ceai.

Alcool

Prudență! Chiar și cea mai mică cantitate de alcool afectează creierul.

Alcoolul inhibă funcționarea zonelor creierului care controlează comportamentul, estompează simțurile și provoacă tulburări de concentrare. Consumul frecvent și ridicat de alcool distruge celulele creierului, provocând leziuni permanente, ireversibile ale creierului (precum și leziuni grave inimii și ficatului). Băuturile abundente frecvente duc la probleme psihologice, tulburări de somn, depresie, anxietate și tulburări de memorie.