Nutriția în primul an de viață

Comitetul consultativ științific din Marea Britanie pentru nutriție (SACN) a publicat ultimele sale recomandări privind „Nutriția în primul an de viață”.

Publicația conține recomandări pentru hrănirea copiilor de la naștere până la vârsta de 12 luni. Raportul ia în considerare dovezile care susțin impactul hrănirii sugarului asupra sănătății pe termen scurt și lung a sugarului și a mamei, precum și factorii care influențează comportamentul alimentar și variabilitatea alimentară.

Extras din principalele constatări ale SACN

Alăptarea

Alăptarea este norma fiziologică care joacă un rol important în sănătatea pe tot parcursul vieții a sugarului și a individului. Conform dovezilor disponibile, alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viață nu limitează aportul de energie al copilului sau creșterea în greutate. Alăptarea are un rol semnificativ în dezvoltarea sistemului imunitar al sugarului, oferind factori imuni pasivi, specifici și nespecifici. S-a demonstrat că nealăptarea crește riscul ca un copil să fie internat în spital pentru o boală infecțioasă. Există, de asemenea, dovezi că nealăptarea poate fi asociată cu anumite afectări ale neurodezvoltării în copilărie, deși un studiu înrudit nu a exclus posibilitatea ca rezultatele să fie influențate de alți factori.

Dovezile disponibile sugerează că alăptarea are și un efect benefic asupra sănătății materne: reduce riscul de cancer mamar și endometrioză, promovează eliberarea excesului de greutate după naștere și, de asemenea, reduce IMC pe termen lung. Alăptarea nu crește riscul ca mama să dezvolte ulterior o densitate osoasă scăzută sau osteoporoză.

Datorită importanței deosebite a alăptării, efectul asupra alăptării trebuie luat în considerare atunci când se ia în considerare trecerea la formulele pentru sugari și/sau hrănirea complementară, iar beneficiile scontate ar trebui puse în balanță cu riscurile.

În această publicație, autorii folosesc în mod constant termenul „nutriție suplimentară” pentru a descrie introducerea alimentelor solide pentru a sublinia faptul că introducerea altor alimente decât laptele matern (sau formula) este menită să completeze (mai degrabă decât să înlocuiască) nutrienții laptelui matern (sau formulă) într-un moment în care laptele matern (formula) singur nu mai acoperă nevoile bebelușului în creștere. Introducerea alimentelor complementare diversifică dieta bebelușului în timp ce alăptarea continuă în primii ani.

Acceptarea alimentelor solide

Până la vârsta de aproximativ 6 luni, sugarii sunt de obicei capabili să accepte în mod activ alimente, altele decât laptele matern (sau formula). Dovezile disponibile arată că introducerea alimentelor solide sau a formulelor înainte de vârsta de 6 luni reduce cantitatea de lapte matern consumată și crește șansele de apariție a bolilor infecțioase la sugar.

Nu există dovezi că există o „fereastră critică” pentru acceptarea alimentelor solide cu vârsta cuprinsă între 4 și 6 luni. Amânarea hrănirii până la vârsta de aproximativ 6 luni nu provoacă nicio dificultate în acceptarea alimentelor solide.

Există suficiente dovezi că reofertarea alimentelor noi promovează acceptarea lor. Oferirea unei varietăți largi de alimente îl va ajuta pe bebeluș să accepte mai bine arome noi. Potrivit unui studiu, ca urmare a „nutriției la cerere” (BLW), bebelușul mănâncă mai repede singur, are mai puțină isterie cu privire la mese și se bucură mai bine de mâncare (pe baza rapoartelor părinților).

Risc de boli alergice și autoimune

Nu există dovezi suficiente că alăptarea afectează dezvoltarea bolilor alergice sau autoimune.
Cercetările arată că omiterea deliberată a alunelor sau a ouălor de pui din dietă sau amânarea introducerii lor peste 6-12 luni poate crește riscul de alergii la aceste alimente.

Dovezile disponibile sugerează că alimentele alergenice, cum ar fi alunele, ouăle, glutenul sau peștele, ca alte alimente, pot fi încorporate în dieta unui bebeluș în jurul vârstei de 6 luni și nu trebuie să se distingă de alte alimente.
Nu există dovezi suficiente că introducerea de alune sau ouă de pui înainte de vârsta de 6 luni ar reduce riscul de alergie alimentară într-o măsură mai mare decât introducerea vârstei de 6 luni.

O cercetare bună sugerează că momentul introducerii glutenului nu este asociat cu riscul de a dezvolta boala celiacă.

Există dovezi de calitate scăzută sau foarte scăzută că introducerea timpurie (înainte de vârsta de 6-12 luni) a peștilor reduce incidența rinitei alergice și a sensibilizării.

Nu există dovezi suficiente pentru a trage concluzii despre relația dintre momentul introducerii alimentelor alergenice și dezvoltarea alergiilor.

Nu există dovezi că evitarea sau consumarea alimentelor alergenice în timpul sarcinii sau alăptării ar ajuta la reducerea bolilor alergice sau autoimune ale copilului.

Dovezile disponibile nu susțin utilizarea unei formule care conține proteine hidrolizate extensiv sau parțial pentru a influența riscul bolilor alergice sau autoimune.

Au existat puține dovezi că expunerea unui copil la diferite alimente prin intermediul mamei sau altfel ar crește riscul viitor al copilului de a dezvolta boli alergice sau autoimune.

Extras din recomandările cheie SACN

Alăptarea

Corpul de dovezi analizate pentru scrierea acestei publicații susține recomandarea actuală de a alăpta exclusiv sugarii până la vârsta de aproximativ 6 luni și de a continua să alăptați până la cel puțin un an. Toate acestea contribuie semnificativ la sănătatea bebelușului și a mamei.

Formulele pentru sugari (fie că sunt pe bază de lapte de vacă sau de capră) sunt singura alternativă adecvată la laptele matern pentru sugarii cu vârsta sub 12 luni. Formulele pe bază de soia ar trebui utilizate numai în scopuri medicale, iar efectele potențiale ale formulărilor pe bază de soia ar trebui revizuite.

Introducerea alimentelor complementare

Nu este nevoie să modificați recomandările actuale de vârstă pentru introducerea alimentelor complementare, adică pentru majoritatea bebelușilor, alimentele solide nu trebuie începute decât la vârsta de aproximativ 6 luni după ce bebelușul a dezvoltat capacitatea de a le accepta.

După vârsta de 6 luni, bebelușul poate primi lapte matern, lapte pentru sugari și apă doar ca băutură. Nu administrați lapte de vacă nemodificat unui sugar cu vârsta sub 12 luni. Acest lucru se datorează faptului că consumul de lapte de vacă în copilărie determină niveluri scăzute de fier din cauza pierderii de sânge gastro-intestinal și din cauza conținutului scăzut de fier și a ratei de absorbție a fierului din laptele de vacă.

O gamă largă de alimente solide, inclusiv alimente feroase, trebuie introdusă într-o formă adecvată vârstei de la vârsta de aproximativ 6 luni, în timp ce continuați să alăptați, la un moment al zilei și într-un mod care se potrivește cel mai bine atât familiei, cât și copilului.

În ceea ce privește variabilitatea în compoziția, gustul și textura dietei, este necesar să progresăm treptat în perioada de hrănire suplimentară, luând în considerare diferențele dintre nivelul de dezvoltare și nevoile nutriționale ale fiecărui sugar. Atunci când introduceți alimente noi, este important să rețineți că este posibil să fie nevoie să fie oferite bebelușului de mai multe ori înainte de a fi acceptate.
Având în vedere aportul ridicat de sare și zahăr din această grupă de vârstă, este necesar să se sublinieze din nou pericolele adăugate de sare și zahăr în alimentele oferite sugarilor în momentul hrănirii și să se monitorizeze aportul.

Bebelușii sănătoși nu au nevoie de supliment de fier. Pentru a optimiza starea de fier în primul an de viață, recomandările SACN și ale Institutului Național de Sănătate și Excelență Clinică (NICE) 1 pentru îngrijirea tardivă a cordonului ombilical ar trebui introduse și monitorizate.

Atunci când recomandă nutriție suplimentară, părinților trebuie să li se spună că alunele și ouăle de găină pot fi incluse în dieta bebelușului de la vârsta de 6 luni. Întârzierea introducerii lor după vârsta de 6 până la 12 luni poate crește riscul de alergii. Dacă bebelușul dvs. a întâlnit deja alimente alergenice și le tolerează bine, acestea ar trebui să facă parte din dieta lor normală. Dacă degustarea inițială nu este urmată de un consum regulat, există o șansă mai mare de sensibilizare și alergie ulterioară la alimente. Dacă bebelușul a suferit eczeme timpurii sau alergii alimentare, părinții pot avea nevoie de sfaturi medicale înainte de a introduce alimente alergenice.

În ceea ce privește publicarea ghidului, dr. Alison Tedstone, nutriționist șef la Departamentul de Sănătate Publică din Marea Britanie, a declarat: „Rezumatul SACN confirmă recomandările actuale privind alăptarea și introducerea nutriției complementare. Ca noutate, oferă îndrumări clare cu privire la introducerea a alimentelor alergenice. o recomandare puternică pune capăt tuturor argumentelor conform cărora introducerea timpurie a alimentelor solide ar avea efecte benefice. "