PROPUNERE DE REZOLUȚIE privind grăsimile trans (TFA)

Alegerea referinței pentru document:

bg - български
es - español
cs - čeština
da - daneză
de - Deutsch
et - engleză
el - ελληνικά
en - engleză
fr - français
ga - Gaeilge
hr - hrvatski
it - italiano
lv - limbă letonă
lt - în lituaniană
hu - maghiară (selectat)
mt - malteză
nl - Olanda
pl - polski
pt - português
ro - română
sk - slovenă
sl - slovenščina
fi - finlandez
sv - suedeză

depus B8-1801/2016 și B8-1802/2016. la întrebări pentru răspuns oral

în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură

pe grăsimile trans (TFA) (2016/2637 (RSP))

Parlamentul European,

- având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind furnizarea de informații cu privire la produsele alimentare consumatorilor (1), în special articolul 30 alineatul (7),

- având în vedere raportul Comisiei din 3 decembrie 2015 către Parlamentul European și Consiliu privind grăsimile trans din alimente și dieta globală a populației UE (COM (2015) 0619),

- având în vedere Centrul comun de cercetare „Grăsimile trans în Europa: unde suntem? - Sinteza faptelor: 2003-2013 ”,

- având în vedere avizul științific emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în 2009 privind recomandările nutriționale pentru grăsimile trans,

- având în vedere Comunicarea OMS „Eficacitatea politicilor dietetice de reducere a grăsimilor: o revizuire sistematică a dovezilor” (2) și rezumatul politicilor privind „Eliminarea grăsimilor trans în Europa” (3) și „Impactul aportului de acizi grași trans asupra Lipide și lipoproteine din sânge: revizuire sistematică și analiză meta-regresie "(4),

- având în vedere întrebările adresate Consiliului și Comisiei cu privire la grăsimile trans (O-000105/2016 - B8-1801/2016 și O-000106/2016 - B8-1802/2016),

- având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

- având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât grăsimile trans reprezintă un tip de acid gras saturat;

B. întrucât grăsimile trans din alimentele rumegătoare, cum ar fi lactatele și produsele din carne, unele plante și produse vegetale (praz, mazăre, salată și ulei de rapiță), precum și produse alimentare industrializate, parțial hidrogenate, prăjite pentru aragaz și cuptor și alimente procesate, au fost găsite în uleiurile vegetale uzate modificate cu adaos de atomi de hidrogen în mod natural;

C. întrucât, în consecință, aportul de grăsimi trans este în principal legat de consumul de uleiuri parțial hidrogenate produse industrial, utilizate de industrie într-o gamă largă de băuturi și produse alimentare (atât alimente preambalate, cât și neambalate, cum ar fi vrac alimente și catering și în alimentele vândute în contextul meselor);

D. întrucât, în 2010, EFSA a concluzionat că grăsimile trans ale rumegătoarelor au efecte similare cu grăsimile trans derivate din produse produse industrial;

E. întrucât grăsimile rumegătoarelor conțin 3-6% acizi grași trans;

F. întrucât consumul uman de acizi grași trans de la rumegătoare este, în general, scăzut și întrucât OMS indică faptul că aceste grăsimi trans naturale sunt puțin probabil să prezinte un risc pentru sănătate în dietele reale actuale datorită aportului lor relativ scăzut;

G. întrucât această rezoluție se aplică numai acizilor grași produși industrial;

H. întrucât multe restaurante și restaurante de tip fast-food folosesc grăsimi trans pentru prăjirea alimentelor, deoarece sunt ieftine și pot fi utilizate în mod repetat în friteuzele comerciale;

I. întrucât se pot forma sau adăuga acizi grași trans suplimentari în timpul preparării anumitor alimente (cum ar fi biscuiți, prăjituri, gustări sărate sau alimente prăjite în ulei/grăsimi bogate);

J. întrucât consumul frecvent de uleiuri vegetale parțial hidrogenate produse industrial prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare (dincolo de toți ceilalți factori pe termen lung), infertilitate, endometrioză, calculi biliari, boala Alzheimer, diabet, obezitate și anumite tipuri de cancer;

K. întrucât autoritățile europene trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a reduce cauzele obezității;

L. întrucât consumul ridicat de grăsimi trans crește riscul de boli coronariene (pe baza caloriilor, mai mult decât orice alt nutrient), care se estimează în mod conservator că va provoca 660 000 de decese în UE în fiecare an și o rată totală a mortalității de aproximativ 14%;

M. întrucât EFSA recomandă „consumul de grăsimi trans să fie redus la un nivel minim cu o dietă adecvată” (5);

N. întrucât, mai precis, OMS recomandă ca aportul de acizi grași trans să fie mai mic de 1% din consumul zilnic de energie (6);

O. întrucât Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a concluzionat în iunie 2015 că uleiurile parțial hidrogenate nu sunt în general considerate sigure pentru consumul uman;

P. întrucât, în ciuda disponibilității limitate a datelor la nivelul UE, un studiu recent care colectează date din 9 țări UE raportează că aportul mediu zilnic de TFA al populației este sub 1% din consumul zilnic de energie, dar un aport mai mare în unele subpopulații specifice din statele membre; raport (7);

Q. întrucât o analiză a ultimelor date disponibile confirmă faptul că, în ciuda reducerii grăsimilor trans în anumite alimente, există încă multe alimente pe anumite piețe alimentare din UE care conțin niveluri ridicate de grăsimi trans, adică mai mult de 2 grame la 100 de grame de grăsimi (cum ar fi 100 de grame de biscuiți); 40-50 de grame în popcorn și alimente neimbalate, cum ar fi produsele de panificație);

R. întrucât studiile internaționale arată că politicile de limitare a conținutului de grăsimi trans ale alimentelor reduc nivelul de grăsimi trans fără a crește conținutul total de grăsimi; întrucât astfel de politici sunt fezabile, realizabile și pot avea un impact pozitiv asupra sănătății publice;

S. întrucât faptul că, din păcate, doar unul din trei consumatori din UE are cunoștințe despre grăsimile trans indică faptul că măsurile de etichetare nu au funcționat și că trebuie luate măsuri de sensibilizare prin intermediul sistemului educațional și al campaniilor media;

T. întrucât legislația UE nu reglementează conținutul de acizi grași trans din alimente și nu impune etichetarea acestora;

U. întrucât Austria, Danemarca, Letonia și Ungaria au legislație pentru reducerea conținutului de grăsimi trans din alimente și majoritatea celorlalte state membre ale UE au optat pentru măsuri voluntare (precum autoreglementarea, recomandările dietetice sau criteriile pentru compoziția anumitor produse tradiționale) );

V. întrucât introducerea în Danemarca a unei restricții legale pentru grăsimile trans industriale în 2003, care a stabilit o limită națională de 2% pentru grăsimile trans din uleiuri și grăsimi, sa dovedit a fi de succes, reducând în mod semnificativ numărul de decese cauzate de bolile cardiovasculare (8);

W. întrucât singurul punct de referință pentru consumatori pentru a identifica produsele care conțin grăsimi trans este să verifice dacă lista ingredientelor din alimentele preambalate conține uleiuri parțial hidrogenate; întrucât, în conformitate cu normele actuale ale UE, consumatorii pot fi induși în eroare prin distincția dintre uleiurile complet hidrogenate (inclusiv acizii grași trans) și uleiurile complet hidrogenate care conțin doar acizi grași trans, dar numai acizi grași saturați, conform cerințelor Regulamentului (UE) nr. 1169/2011; informațiile ar trebui incluse în lista ingredientelor alimentelor preambalate;

X. întrucât studii recente arată că persoanele cu un statut social și economic mai ridicat mănâncă mai sănătos decât cele cu un statut social și economic mai scăzut și că diferența dintre cele două grupuri se extinde pe măsură ce inegalitățile sociale cresc;

Y. întrucât grăsimile trans sunt utilizate în special în alimentele mai ieftine și, întrucât persoanele cu venituri mai mici sunt mai expuse la riscul alimentelor mai ieftine cu grăsimi trans mai mari, există, de asemenea, un risc crescut de inegalități în materie de sănătate;

Z. întrucât la nivelul UE ar trebui luate decizii adecvate pentru a reduce aportul de grăsimi trans industriale;

AA. întrucât organizațiile din domeniul sănătății, grupurile de consumatori, asociațiile profesioniștilor din domeniul sănătății și companiile alimentare (9) au îndemnat Comisia Europeană să elaboreze o propunere legislativă pentru a limita nivelurile de substanțe din alimente la un nivel similar cu cel stabilit de autoritățile daneze (adică 2) g grăsimi trans la 100 g); cantitatea de acizi grași trans industriali;

1. reamintește că problema grăsimilor trans este o prioritate pentru Parlament și își reiterează îngrijorarea cu privire la pericolele grăsimilor trans pentru sănătatea umană;

2. subliniază faptul că SUA au anunțat deja că producătorii de alimente vor trebui să elimine uleiurile parțial hidrogenate din produsele care urmează să fie comercializate pe piața internă a SUA de la mijlocul anului 2018, având în vedere concluzia din 2015 că grăsimile trans nu sunt în general recunoscute ca fiind sigure;

3. reamintește că s-a dovedit că restricția grăsimilor trans are beneficii rapide și semnificative pentru sănătate; subliniază, în acest context, succesul Danemarcei, care a introdus o limită națională de 2% pentru acizii grași trans în uleiuri și grăsimi în 2003;

4. subliniază faptul că o mare parte a populației UE (și, în special, cea mai vulnerabilă) nu are suficiente informații cu privire la efectele nocive ale grăsimilor trans și efectele acestora asupra sănătății umane, ceea ce le poate împiedica să ia decizii de cumpărare în cunoștință de cauză;

5. își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că grupurile vulnerabile, inclusiv cetățenii cu educație redusă și cu un statut social și economic mai scăzut, precum și copiii, sunt mai predispuși să consume alimente bogate în grăsimi trans;

6. recunoaște că toate strategiile existente de reducere a grăsimilor trans par să conducă la reduceri semnificative ale grăsimilor trans din alimente și regretă lipsa unei abordări armonizate a UE cu privire la grăsimile trans;

7. consideră că măsurile nu ar trebui, prin urmare, să fie puse în aplicare exclusiv la nivel național și că este necesară acțiunea UE pentru a reduce semnificativ aportul de grăsimi trans al populației;

8. subliniază că, potrivit OMS (10), o politică de etichetare a grăsimilor trans va fi cea mai costisitoare soluție din punctul de vedere al implementării eficiente, în timp ce în țările în care a fost introdusă o interdicție asupra grăsimilor trans, impactul a fost minim datorită ratelor reduse de implementare și a costurilor de inspecție;

9. consideră că, din cauza lipsei de informații pentru consumatori cu privire la efectele nocive ale grăsimilor trans asupra sănătății, etichetarea obligatorie a produselor este un mijloc important, dar insuficient, de reducere a aportului de grăsimi trans în rândul cetățenilor europeni, comparativ cu introducerea limitelor obligatorii;

10. subliniază, în acest sens, că strategia de etichetare a grăsimilor trans se aplică numai anumitor alimente și nu se aplică alimentelor nepreambalate sau alimentelor servite în restaurante;

11. invită Comisia, pentru a reduce aportul de grăsimi trans în toate secțiunile populației, să stabilească cât mai curând o limită legală a UE pentru grăsimile trans industriale;

12. solicită ca o astfel de propunere să fie făcută în termen de doi ani;

13. solicită ca această propunere să fie însoțită de o evaluare a impactului costurilor de reproiectare industrială din cauza valorii limită obligatorii și ca o posibilă compensare a acestor costuri să fie transferată consumatorilor;

14. ia act, în acest sens, de anunțul Comisiei că va efectua o evaluare aprofundată a impactului pentru a evalua costurile și beneficiile diferitelor opțiuni pentru valorile limită și invită Comisia să țină cont în special de impactul asupra IMM-urilor;

15. invită industria alimentară să acorde prioritate soluțiilor alternative care îndeplinesc standardele de sănătate: utilizarea uleiurilor de calitate mai bună, noi procese de modificare a grăsimilor sau o combinație de ingrediente pentru înlocuirea grăsimilor trans (fibre, celuloză, amidon, amestecuri de proteine, etc.););

16. invită, în plus, Comisia să colaboreze cu statele membre pentru a spori cunoștințele populației despre nutriție, pentru a încuraja și permite consumatorilor să facă alegeri mai sănătoase și să încurajeze industria să își reformeze produsele într-un mod sănătos;

17. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

JO L 304, 22.11.2011, p. 18.

Bull World Health Organ 2013; 91: 262-269H.

http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/42665/1/WHO_TRS_916.pdf?ua=1 pg89, raportul tehnic OMS/FAO seria 916

Mouratidou și colab. Acizii grași trans în Europa: unde ne situăm? (Mouratidou și alții: „Grăsimile trans în Europa: unde suntem?”) Rapoarte științifice și politice ale CCR 2014 doi: 10.2788/1070.

Brandon J. și colab.: „Politica Danemarcei cu privire la grăsimile artificiale și bolile cardiovasculare” Am J Prev Med 2015 (disponibil în format tipărit)