thl2 - 1-2 februarie 2011 cântec

Postarea este 02-ianuarie-2016

Documente

Journal of Teaching Hungarian as a 2nd Language and Hungarian Culture

Comitetul editorial: Jen Brdos, Hatos Pl, Johanna Laakso, Katalin Szili, Tibor Szcs, Endre Gyrgy Sznyi, Beatrice Tttssy, Gyrgy Tverdota, Bag Wagner-Nagy

Editor: NDOR ORSOLYARICHLY GBOR

Numerele anterioare ale revistei sunt disponibile la: http: //www.epa.hu/html/vgi/boritolapuj.phtml? Id = 01467

Conferențieri: Csraos Nra, Dr. Csilla Ilona, Hegeds Rita, LHomme Ilona, Lengyel Zsolt, Ndor Orsolya, Navracsics Judit, Richly Gbor, Szili Katalin

Editor responsabil: Institutul Balassi: Dr. Hatos Editor: 1016 Budapesta, Somli t 51., 1. em. 200. E-mail: [email protected]

Tipografi și imprimante: Kirly ZoltnPress: A-Z Buda Copycat Kft. Www.copycat.hu Manager: Knczey ron

Rita Hegeds: Testul budincii Vedere funcțională

o posibilă aplicare a nivelului universitar în gramatică. . . . . . . . . . . . 5

Katalin Wber: maghiară ca limbă străină

din punct de vedere al gramaticii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Judit Bndli: Da, dar o examinare a unității medii. . . . . . . . . . . . 29

Veres-Gupl Agnieszka: Folosirea tolbelor și a formelor neterminate

în maghiară și poloneză. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Fanni Erdsz: Expresii figurative în lexiconul bilingv de mentlis

supt laptele matern? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56

Gyngysi Lvia: sunet magnetic Sznes. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68

Judit Molnr: Utilizarea limbii maghiare de către școlile bilingve

monolingv în maghiară și bilingvă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Bernadette Nagyhzi: Bâjbâirea sistemului maghiar

cu o privire de ansamblu asupra predării maghiare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95

Mnika Putz: Învățarea acțiunii se realizează în medicină

cu ajutorul unui curriculum bazat pe o analiză a erorilor și o analiză a nevoilor. .106

UNGAROLOGIE (migrație, locuri de predare, educație)

Judit Nmethy Kesser: Rolul standardului de studiu al Institutului Balassi

în programul de educație maghiară al Asociației Cercetașilor Maghiari din Klfld. . . . . . . . . . .114

Zsuzsanna Szilvsi: Situația lingvistică a imigranților maghiari în Norvegia. . . . . . . . . . . . . . .122

Katalin Misad: Predarea limbii străine ca limbă străină/Studii maghiare

la Universitatea Comenius din Bratislava. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .133

Rbert Varga: Studii maghiare la Universitatea din Bordeaux

în reformele terțiare din Franța. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .140

Deres Pter: Tendințe și fără tendințe

aruncați o privire asupra stării drmars maghiari contemporani. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .153

Katalin Pelcz Szilvia Szita: A sz as szz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .162

Rita Hegeds: Noaptea la Berlin pe un bilet științific. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .178

Nikolett Tth Anik: O conferință internațională de la universitate la universitate

experiențe Gttingenbl. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .185

Rigrics Brigitta: E-learning maghiar ca limbă străină material didactic. . . . . . . . .188

Sass BlintVradi Tams Pajzs Jlia Kiss Margit:

Structuri verbale maghiare (Descrise de Beatrix Oszk). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .192

APLICAREA POSIBILĂ A PERSPECTIVEI FUNCȚIONALE PUDING PRBJAA UNIVERSITĂȚII NIVEL GRAMATICATANTSBANEsettludny de la Atelierul de predare a limbii maghiare din Berlin

Rezumat După implementarea Procesului de la Bologna, profesorii de limbi mai puțin cunoscute și predate au trebuit să se confrunte cu o sarcină dificilă: trebuiau să-și aducă studenții doar peste trei ani la un astfel de nivel de cunoștințe lingvistice care să le permită. să urmeze studiile academice ale limbii alese. Care sunt aceste cunoștințe necesare în primul ciclu? Cum pot elevii să dobândească aceste cunoștințe? Cum se încadrează studiul limbilor mici în noul sistem educațional? Cu un studiu de caz despre predarea limbii maghiare în Germania, acestea sunt întrebările susținute la Departamentul pentru literatură și cultură maghiară de la Universitatea Humboldt din Berlin.

Lucrarea discută specificul unui curriculum pentru elevii de gramatică maghiară din primul an. Autorul consideră că înțelegerea limbilor conexiunilor fonetice este extrem de importantă. Ele explică schimbările istorice și așa-numitul fenomen neregulat din structură. Explicația funcțională ajută la înțelegerea mai bună a conexiunii dintre istorie și sistem, precum și etapa și procesul.

Cuvinte cheie: puține limbi cunoscute și predate, elemente de formulă, fără cadru, fonologie, hatrosz, nume pentru piept, atracție

1. INTRODUCERE Condițiile de predare a limbii maghiare ca limbă străină în cadrul universității s-au schimbat dramatic în ultimul deceniu. Pierdătorii sistemului Bologna au fost limbile predate în limbi mici și rare: timpul dedicat predării limbilor în sine a fost scurtat și s-a pus accentul pe alte discipline legate de această limbă. Statutul de competență lingvistică a fost similar: a devenit similar cu situația europeană medievală, timpurie modernă, când mg era o stare naturală a unei singure limbi. Abordarea educațională se schimbă-

* Rita Hegeds, dr. Universitatea Kroli - Humboldt-Universitt zu Berlin; [email protected]

sbl clar limbile majore sunt în primul rând profesioniștii englezi, care sunt influențați de doi factori:

a) perioada de învățare a limbilor străine se extinde până la vârsta copilăriei sau a școlii; b) o gamă largă de materiale de cunoaștere sunt disponibile în aceste/aceste limbi.

Alegerea câtorva limbi cunoscute sau rareori predate este o povară majoră la începutul învățământului superior, deoarece trebuie să stăpânești limba aleasă într-un timp scurt pentru a începe studiile. Încărcările pot fi efectuate în două moduri:

a) încă de la început colectăm sistemul de cerințe ca cunoașterea limbii să poată fi aproape neglijată (de exemplu, ele folosesc traduceri în studiul literaturii);

b) timpul de predare disponibil este deschis de un program de pregătire a limbii sau c) în timpul cursului, dico-urile pot merge în zona lingvistică relevantă.

Procedurile menționate sunt soluții forțate, falsificări ale reformelor nepensate.

În noul sistem Bologna, limba nu a jucat un rol, ci un instrument: permite comunicarea și recepția cunoștințelor. Potrivit lui Paoli Driussi, ascultătorii învață limba în primul rând în ceasuri specifice (Driussi 2010: 158).

Schimbările din mediul și condițiile de învățare a limbilor străine conduc în mod necesar la modificări ale metodelor de predare. Într-un studiu de brainstorming, Driussi (2010) prezintă o posibilă soluție la aceasta, la care facem o serie de observații.

2. Transparență vs. În perioada metodei de traducere-gramatică, predarea gramaticii este în permanență scurtă. În loc să predăm contextele, regulile și excepțiile sistemului lingvistic, accentul a fost pus pe panouri, cunoscute altfel ca elemente de limbaj bazate pe formulă. Pe baza unei largi examinări a literaturii (Dla: 2006), Mnika Dla le caracterizează cu următoarele caracteristici esențiale:

a) apar cu mare frecvență în utilizarea limbajului, b) sunt complet sau în mare măsură înregistrate în funcția și forma lor, c) forma vorbitorului este de obicei, panoul/matricea de limbă neanalizată/subanalizată-

în sd) în situații de vorbire obișnuite, repetați de multe ori pentru a exprima funcțiile limbajului

utilljk (Dla 2006: 42).

Potrivit lui Heltai Pl s și Gsy Mria (2005), care au folosit elementele de formulare, secvența trols este justificată, adică trebuie să spunem ceea ce spunem nu din cuvinte, ci din mai multe secvențe, pe care le numim din mental lexicon. Mai mult: utilizarea limbajului formulă eliberează capacitatea de strategie productivă, oferă vorbitorului timp pentru a planifica muzica și mai mult decât atât

Testul budincii O posibilă aplicare a abordării funcționale 7

Este util pentru vorbire atunci când, din cauza unor constrângeri diferite (de ex. Idhiny), nu poate acorda atenție formei și conținutului în același timp. În utilizarea limbajului, vorbitorii se copleșesc adesea cu efortul creativ al creației creative și trasează formula holistic fără analiză (2005: 485).

Analizând linia de raționament de mai sus, apar două lucruri: a) O similaritate interesantă bazată pe motivele utilizării elementelor asemănătoare formulei-

am experiență cu unele metode de predare a limbilor moderne. Metoda directă a pus accentul pe presarea anumitor unități formale. Acest lucru a fost introdus și prin metoda intensivă: de ex. Palmer1 a sugerat în mod viu că limbajul are structuri