Contextul socio-economic al obiceiurilor sportive ale familiilor

5 ANUL DE FORMARE ȘI PRACTICĂ NUMĂRUL 4 24,8% 23,4% 12,6% 24,8% 14,5% 10 ani 11 ani 12 ani 13 ani 14 ani Figura 1. Distribuția în funcție de vârstă a copiilor din ciclul secundar superior (%) Distribuția în funcție de vârstă a părinților a fost după cum se arată în Tabelul 1: 1,6% dintre mamele cu vârsta sub 30 de ani (8 persoane) și 1,1% dintre tați (5 persoane), 54,8% din mame (274 persoane) și 36,1% dintre tați (168 persoane) între ani. Grupa de vârstă include 38,4% dintre femei (192 de persoane) și 50% dintre bărbați (233 de persoane). Grupa de vârstă este reprezentată de 5,2% dintre mame (26 persoane) și 12,7% dintre tați (59 persoane). Mamele cu vârsta peste 60 de ani nu au fost incluse în eșantion, iar tații au fost doar 1 persoană (0,2%). vârstă mamă/persoană mamă /% tată/persoană tată /% sub 30 de ani 8 1,6 5 1, între ani, între ani, între ani 26 5, 7 peste 60 de ani 0 0 1,2 Total: 500 persoane 100% 466 persoane 100% Tabelul 1. Distribuția în funcție de vârstă a părinților (persoane /%) Distribuția în funcție de vârstă a bunicilor conform Figura 2: 1,3% (5 persoane) de bunici (371 persoane) între ani; 18,6% (69 de persoane) sunt în vârstă; 52,6% (195 persoane) între ani; 25,1% (93 de persoane) au între ani, în timp ce 2,4% (9 persoane) au peste 80 de ani. În cazul bunicilor (115 persoane), distribuția pe vârste este următoarea: 11,7% (32 persoane) între ani; 47,9% (45 persoane) au depășit, 37,2% (35 persoane) au depășit și 3,2% (3 persoane) au depășit 80 de ani. 41

6 VOLUMUL DE FORMARE ȘI PRACTICĂ 15. NUMĂRUL 4 100% 80% 2,4% 3,2% 25,1% 37,2% 60% 40% 52,6% 47,9% 20% 0% 18,6% Bunica 11,7% Bunicul anual anual anual peste 80 Figura 2. Distribuția în funcție de vârstă a bunicilor și bunicilor (%) 5.2 Relații de venit În cercetarea noastră, am examinat fondul veniturilor părinților, deoarece nivelul venitului discreționar este un factor determinant fundamental în alegerea activităților de agrement. Așa cum se arată în Figura 3, 5,7% dintre mamele care răspund (29 de persoane) au un venit sub salariul minim (66 483 HUF pe an), salariul minim este de 12% (61 persoane), suma dintre salariul minim și HUF este de 31% (158 persoane).), 32,2% (164 persoane) câștigă, HUF 7,9% (40 persoane), în timp ce 5,1% (26 persoane) au un venit peste HUF. Proporția femeilor din categoriile cu salarii mai mici este mai mare. 6,1% dintre respondenți (31 de persoane) nu au răspuns la întrebarea privind venitul. 4,3% dintre tații chestionați (22 de persoane) au un venit sub salariul minim. 6,5% (33 persoane) câștigă salariul minim, 18,3% (93 persoane) câștigă suma dintre salariul minim și HUF, 30,1% (153 persoane) câștigă HUF. În rândul bărbaților, numărul celor care câștigă mai mult decât HUF este mult mai mare, 17,7% dintre respondenți (90 de persoane) au un venit peste 11,8% HUF (60 de persoane). 11,4% (58 de persoane) dintre bărbații intervievați nu au răspuns. 42

7 ANTRENAMENT ȘI ANTRENAMENT 4 NUMĂR% 32,2% 30,1% 20 18,3% 17,7%, 7% 4,3% 12% 6,5% 7,9% 5,1% 11,8% 11,4% 6,1% 0 sub salariul minim salariul minim între salariul minim și HUF între HUF între HUF peste HUF mame fără răspuns tați Figura 3. Relațiile de venit ale mamelor și taților (%) 5.3 Statutul pieței muncii 82.5% (420 tați) și 83.5% (425 mame) dintre părinții care răspund sunt lucrători activi; 5,9% dintre femei (30 de persoane) și 3,3% dintre bărbați (17 persoane) au un solicitant de locuri de muncă, 7,9% dintre femei (40 de persoane) și bărbații au GYES, GYED 1,6% (8 persoane). Inactiv, statutul de pensionar include 0,8% dintre mame (4 persoane) și 3,9% dintre tați (20 persoane). 2% (10 mame) și 8,6% (44 tați) nu au răspuns la întrebare (Figura 4). Bácsné (2014) analizează situația pieței muncii a mamelor cu copii mici. Atrage atenția asupra faptului că a avea copii reduce oportunitățile de angajare a femeilor și că, cu cât vârsta copilului (copii) este mai mică și cu cât numărul acestora este mai mare, cu atât este mai mare efectul de reducere a activității de către părinți. Având în vedere acest lucru, este foarte important ca mamele cu copii mici să facă sport și să facă mișcare, deoarece acest lucru le poate ajuta să se regenereze și, de asemenea, să le susțină revenirea pe piața muncii. 43

8 VOLUMUL DE FORMARE ȘI PRACTICĂ 15. NUMĂRUL 4 fără răspuns 2% 8,6% GYES/GYED 1,6% 7,9% pensionari 3,9% 0,8% solicitanți de locuri de muncă 3,3% 5,9% muncitor activ 82,5% 83,5% tată mama Figura 4. Situația pe piața muncii a mamelor și tatălui (%) 5,4 Educație 0,4% dintre mame (2 persoane) și 0,6% dintre tați (3 persoane) nu au terminat studiile primare; 3,5% dintre femei (18 persoane) și 4,7% dintre bărbați (24 de persoane) au urmat 8 clase. 56% dintre mame (285 persoane) și 59,9% dintre tați (305 persoane) au studii medii. 38,1% dintre mame (194 persoane) și 26,3% dintre tați (134 persoane) aveau o diplomă de studii superioare. 2% dintre femei (10 persoane) și 8,4% dintre bărbați (43 persoane) nu au răspuns. Rezultatele sunt ilustrate în Figura 5. 59,9%, 4% 0,6% 4,7% 3,5% 56% Sub 8 clase 8 clase Învățământ secundar 38,1% Învățământ terțiar 26,3% 8,4% 2% Mama fără răspuns Tată mama tată Figura 5. Cel mai înalt nivel educațional al părinților (%) 44

15 ANUL DE FORMARE ȘI PRACTICĂ NUMĂRUL 4 Poirier, P. Giles, T. D. Bray, G. A. Hong, Y. Stern, J.S. Pi-Sunyer, F.X. Eckel, R.H. (2006). Obezitatea și bolile cardiovasculare: fiziopatologie, evaluare și efectul pierderii în greutate. Arterioscleroza, tromboza și biologia vasculară. 26. vol. Nr. 5 pp DOI: /01.atv f3 Sarkadi Nagy, E. Bakacs, M. Illés, E. Zentai, A. Lugasi, A. Martos, É. (2012). Consumul de energie și macronutrienți al populației maghiare. Medical Weekly, 153 Nr. 27 pp DOI:/OH Sundblom, E. Petzold, M. Rasmussen, F. Callmer, E., Lissner, L. (2008). Prevalența excesului de greutate și obezitate la nivel infantil se stabilește la Stockholm, dar diferențele socio-economice persistă. Revista Internațională a Obezității Vol. Nr. 10 pp DOI:/ijo Sundblom, E. Sjöberg, A. Blank, J. Lissner, L. (2010). Obezitatea infantilă tendințele recente din Suedia, inclusiv diferențele socio-economice. În: O'Dea A. Eriksen, M. (Ed.) Prevenirea obezității în copilărie. (pp). New York: Oxford University Press. DOI:/acprof: oso /

16 VOLUMUL DE FORMARE ȘI PRACTICĂ 15. NUMĂRUL 4 HERPAINÉ, LAKÓ JUDIT SIMON, ISTVÁN ÁGOSTON NÁBRÁDI, ZSÓFIA MÜLLER, ANETTA SOCIAL ECONOMIC BACKGROUND OF FAMILIES SPORT HABITS Acest studiu se concentrează pe rolul anumitor factori responsabili de sănătatea fizică și mentală, relația dintre familie și educația fizică. În articolul nostru arătăm și examinăm rolul activităților de leasing și al sportului în legătură cu 3 generații. Examinăm aspectul socio-economic al acestui subiect. Studiul a fost realizat în Ungaria, în regiunea nord-maghiară, în rândul copiilor de un an, părinților și bunicilor lor, am analizat 2036 chestionare și 150 de interviuri în forme structurate. 52