De ce România a devenit o țară emigrantă?

Mass-media de propagandă a opoziției s-a îndrăgostit cumva de România. Pentru ei, este adesea modelul în sine. Nu publică niciodată statistici, încearcă să jongleze cu cifre inexistente. Vom explica acum în detaliu care este adevărul despre România.

În 2017, un total de 219.327 de persoane - în medie șase sute au părăsit țara în fiecare zi. 30 la sută dintre emigranți au vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. Nu, nu este vorba despre Ungaria, ci despre vecina noastră estică, România, care este înconjurată de mass-media baliberală cu o multitudine de jetoane epice.

Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale publicat în 2018, numărul celor care au părăsit România după 1990 este estimat la 3-5 milioane. Potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre emigranți (47%) au plecat în Italia, Spania fiind a doua cea mai populară destinație, cu 22%. Totuși, după 2010, a crescut și popularitatea statelor scandinave, precum și a Olandei și a Austriei. 6-6% dintre emigranți aleg Germania și Marea Britanie. 4% dintre emigranți merg în Franța, în timp ce 2% merg în Ungaria, în majoritate unguri. Emigrația primară a maghiarilor din Transilvania în Ungaria aproape sa oprit, există cel mult o migrație absolventă, dar întinderea este mult mai restrânsă. În Ungaria locuiesc aproximativ 200.000 de unguri din Transilvania, care s-au mutat în cealaltă parte a frontierei în ultimele 4 decenii.

Potrivit unui sondaj din 2018 realizat de Banca Națională a României (BNR), criza în creștere de pe piața muncii din România este cauzată de faptul că aproximativ 20 la sută dintre cetățenii români cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani lucrează în alte țări ale UE. Ponderea UE este în alt mod de aproximativ 3%, astfel încât România se situează absolut pe primul loc în UE în acest sens. Sondajul BNR arată, de asemenea, că 17% dintre cetățenii români care lucrează în străinătate au o educație terțiară.

Banca Națională a României Sursa: AFP/NurPhoto/Artur Widak

Eurostat până în 2080, prognoza ONU pentru 2050 plasează populația României la 14,5 milioane. Nici previziunile pentru viitorul apropiat nu sunt mult mai favorabile, pe baza cărora România ar putea pierde 1,8-2,2 milioane de locuitori până în 2030. Populația românească scade cu aproximativ un milion la fiecare 10 ani, inclusiv pierderea din cauza diferenței dintre emigrație și naștere-deces. Dintre țările Uniunii Europene, România a înregistrat cea mai mare rată de pierdere a populației în ultimul deceniu și este a doua ca mărime din lume în ceea ce privește rata de emigrare, după Siria. ONU estimează că 3,4 milioane de cetățeni români au părăsit țara de când România a aderat la UE în 2007.

Cifrele nu augurează pentru viitorul României. István Horváth, șeful Institutului Național de Cercetare a Minorităților din Cluj-Napoca și sociologul Valér Veres, profesor universitar, a contribuit la găsirea drumului în setul de numere/date.

Nu există un scenariu de catastrofă, spune István Horváth, care a spus că statisticile ar trebui tratate cu prudență atunci când vine vorba de populația românească, deoarece „realitatea statistică încet nu are nimic de-a face cu realitatea experimentată”.

Ilustrația imaginii Sursa: AFP/Daniel Mihailescu

Potrivit lui István Horváth, o situație de stabilizare se va dezvolta în timp în declinul populației cauzat de emigrație. Comparativ cu începutul anilor 2000, țara este mai bine astăzi. Deși cercetătorul subliniază că structura internă a populației este importantă. Suntem deja acolo pentru a obține mai multe persoane inactive, spune Horváth.

Referindu-se la propria sa analiză, Valér Veres susține că țările din sud au scăzut mai puternic în timpul crizei economice globale decât România. Diferența a devenit mai mică, salariile din România apropiindu-se de cele din sudul Europei. În România de azi, câștigarea a 500 de euro nu mai este o afacere atât de mare, în Spania mulți lucrători calificați pot câștiga doar 900. Încet, sosește momentul în care nu merită să emigrezi în țările clasice de destinație.

Întrebarea este dacă țările din nord pot adulmeca pe cei pentru care salariile din sud se dovedesc a fi scăzute. Potrivit lui Valér Veres, tranziția este mai dificilă, limba, mentalitatea și cultura sunt diferite.

Este probabil că mulți pur și simplu nu se vor simți bine în nord, ar fi mai greu să se potrivească. În calitate de membru estic al familiei de limbi neolatine, franceza, spaniola și italiana, utilizate ca sursă (într-un moment de reînnoire a limbii), sunt mult mai ușor de învățat decât germanica.

Potrivit lui István Horváth, este adevărat că aproape 4 milioane de oameni lucrează și locuiesc în străinătate, dar populația din afara lor nu crește în ritmul arătat de dinamica emigrației.

Există diferite strategii, oamenii pleacă în străinătate timp de 2-3 ani și apoi se întorc. Mulți dintre muncitorii sezonieri cu două sezoane care ies pentru un anumit sezon se întorc acasă după sezon cu câștigurile din rezervare.

Potrivit Eurostat, imigrația este atunci când cineva stabilește o relație juridică într-o țară timp de un an sau mai mult. Această relație juridică este considerată imigrație. Dar această cifră îi include și pe cei care se mută între timp dintr-o țară în alta, adică atunci când un cetățean român se mută din Spania în Anglia. Neajunsul sondajului este că aceștia nu utilizează sisteme de urmărire a migrației pentru a ține cont de date.

În România, emigrația nu este înregistrată, statisticile oglinzii sunt monitorizate, datele de imigrație din alte țări sunt luate în considerare. Datele oficiale privind stocurile sunt compilate cu privire la numărul de persoane care au statutul de emigrant valid în fiecare țară. Acest număr a fost constant în ultimii 5 ani. Proporția neînregistrate este neglijabilă, angajatul are un interes de bază în înregistrare. Cei care se angajează în activități ilegale se înregistrează și pentru că vor să primească prestații sociale.

Migrația de întoarcere este, de asemenea, în curs, dar nu se cunoaște amploarea acesteia. Potrivit lui István Horváth, ei pot deduce fenomenul indirect. Diferite inspecții școlare raportează că în fiecare an sunt câțiva copii care sunt admiși înapoi la școala românească după clasa a X-a, cu o întârziere imensă. Horváth a urmat aceste conturi de ani de zile, în timp, în județul Bihor, erau 25 de astfel de copii recurenți pe an.

Statisticile privind emigrația sunt distorsionate de mulți factori, inclusiv de forma de angajare. Există din ce în ce mai mulți oameni care lucrează în străinătate ca proprietari individuali, nu sunt incluși în populația chestionată a persoanelor care locuiesc în străinătate, sunt în România pe hârtie, dar sunt plecați undeva în străinătate pentru o parte semnificativă a anului.

„Strategiile de viață ale multor oameni sunt concepute pentru a-și petrece timpul activ de lucru în străinătate, venind acasă când se pensionează. Însă tot mai mulți dintre aceștia nu erau angajați direct, ci erau, ca să spunem așa, lucrători independenți. Este mult mai îndoielnic pentru ei să-și asigure o pensie. La începutul anilor '90, emigrația era un sens unic, acum există mai multe strategii în vigoare ”, spune Horváth.

Valér Veres a fost de asemenea de acord că majoritatea emigranților nu sunt stabiliți definitiv, dar nici în România nu pot planifica. Este cel mai probabil să revină la vârsta de pensionare după ce au lucrat, dar nu vor mai fi „productivi” din punct de vedere demografic.

Potrivit lui Horváth, este practic imposibil să cunoaștem acum populația României. Recensământul din 2011 a studiat o parte semnificativă a populației care a declarat, de asemenea, dacă o persoană care locuiește în străinătate mai mult de 6 luni locuiește în acea gospodărie. Astfel, au fost numărați 18,6 milioane de locuitori români. Cu toate acestea, din cauza neajunsurilor metodei, cifra oficială nu reflectă realitatea. Acesta include, de asemenea, pe cei care sunt înregistrați legal într-o gospodărie, dar care nu sunt acasă de ani de zile. Rezidenții intermitenți au fost, de asemenea, înregistrați în multe cazuri, ei fiind cei care petrec 9 luni în străinătate în fiecare an. Conform logicii românești, doar o persoană care își schimbă adresa de domiciliu și își plasează adresa principală în străinătate este considerată emigrantă. Astfel, pare legitim că 1,2 milioane de persoane au fost incluse și în recensământul din registrul populației. Acest lucru a umflat cifra de 18,6 milioane, cu o mică ajustare suplimentară la 20 de milioane. Adică așa se manipulează datele.

Populația României din 1960 (milioane) Sursa: Wikimedia Commons

Potrivit lui Valér Veres, autenticitatea recensământului românesc este și ea discutabilă: „Recensământul din 2011 nu a ajuns la toată lumea, limba maternă, religia și naționalitatea celor 1,2 milioane de persoane transferate din bazele de date nu sunt cunoscute, nu există informații despre acestea . La București, 20% dintre oameni nu au fost găsiți acasă, acești oameni au fost numărați fără să comenteze ”, a explicat Veres.

Persoanele care ar fi trebuit să fie listate ca plecate pentru o perioadă mai lungă de timp prin lege au fost înscrise ca părăsite temporar. „Acești indivizi se pretind că au călătorit în străinătate timp de două săptămâni. Oricine vizitează acasă o dată pe an, conform sondajului, a plecat temporar. Acest lucru a fost dovedit de nenumărate cazuri, a fost, de asemenea, un subiect în știri pentru o lungă perioadă de timp ", a spus Valér Veres.

„Statul nu trișează la recensământ, statele nu trebuie să trișeze pentru că are un monopol asupra definiției realității, este o definiție validă a realității. Dacă cineva nu pune capăt unei relații juridice cu un stat, este probabil în interesul său să o mențină, într-un sens că aparține acolo ”, explică Horváth procedura specială. Adică, înșelarea nu înseamnă înșelarea oficială a datelor, ci manipularea numerelor, clar.

Credibilitatea recensământului modifică și previziunile populației. Timpul pentru a ajunge la populația deja magică de 14,5 milioane depinde și de rezultatul recensământului. Dacă cei 18,6 milioane măsurați inițial, România va ajunge la 14,5 milioane de locuitori mult mai devreme decât s-a estimat.

Creșterea naturală a populației se află pe teritoriul negativ în România de 25 de ani, din 1992, și de atunci declinul populației s-a agravat, iar experții se așteaptă ca indicatorii să se deterioreze în continuare.
Cei care lucrează în străinătate sunt mai predispuși să aparțină grupului de vârstă „neterminat”. Numărul real al populației afectează, de asemenea, în termeni neplăcuți, estimarea creșterii populației pentru viitor. România are o medie europeană de 1,6% din numărul mediu de copii pe femeie (TFR) în 2016-17, dar estimările pentru viitor vor fi și mai modeste pentru mai puțini rezidenți. Multe femei care nu locuiesc în România sunt, de asemenea, susceptibile de a fi incluse ca potențiali adoptatori.

Potrivit Eurostat, declinul demografic este inevitabil. Potrivit calculelor sale, numărul nașterilor din România va scădea de la 191.867 în 2015 la 151.253 în 2080, o scădere de 21 la sută.

Sociologii văd mai multe pericole în declinul populației. Una dintre ele este că populația țării îmbătrânește din cauza emigrației și a scăderii natalității.

În astfel de circumstanțe, indicatorii economici din România pot scădea semnificativ, iar țara va deveni un factor neglijabil din punct de vedere economic în viața internațională, la care și lipsa investițiilor va contribui într-o măsură semnificativă.

Românii de peste graniță nu sunt capabili să suplinească emigrarea, deoarece se deplasează și spre vest după dobândirea cetățeniei. România are, de asemenea, o procedură de naturalizare simplificată, astfel încât autorii cetățeniei sunt înregistrați în registru. În primul rând, primul district al Bucureștiului a făcut acest lucru, astăzi fac majoritatea orașelor mari. Acesta este și unul dintre motivele extinderii Cluj-Napoca, aici sunt și cetățeni care nu au vizitat niciodată Cluj-Napoca.

Există aproximativ patru milioane de cetățeni în Republica Moldova care sunt atașați de limba română, dar identitatea lor este, în multe cazuri, incertă. 600.000 de români trăiesc în Ucraina și câteva sute de mii în Valea Timok din Serbia, în total aproximativ cinci milioane de români.

Sursa: AFP/Sputnik/Miroslav Rotar

În România, migrația internă este de asemenea semnificativă, în principal din motive economice. Există diferențe uriașe între diferite părți ale țării, într-o măsură necunoscută în Ungaria. O cifră clară este că, în 2018, PIB-ul pe cap de locuitor (calculat în euro) conform Comitetului Național de Prognoză: 27,18 în București, 4,63 în județul Vaslui, 10,15 mii de euro/persoană în funcție de media națională.

Economia este concentrată pe polii de creștere, 8-9 orașe mari și bazinele lor de captare. Aceștia sunt câștigătorii migrației interne, județele sudice precum Teleorman, Ialomița, în mod spectaculos învinși în acest proces. În județele din sud, uneori este mai ușor să aduci lucrători din Bulgaria decât să aduni localnici împrăștiați din zonă. În județele în care nu există orașe importante cu economii semnificative, majoritatea populației rurale emigrează de acolo. Zona rurală este puternic depopulată, cele mai sărace județe fiind aproape depopulate.

Este tipic județelor din Transilvania de Nord că cei care lucrează în străinătate construiesc case imense în propriile sate. Motivul principal al acestor construcții este ignoranța. Muncitorii din străinătate nu pot investi în bunurile pe care le produc, nu încep o afacere, singura modalitate de a investi bani este ca ei să construiască.

Orașele mici se apropie încet, de asemenea, au încă unele funcții ale orașului, dar acest lucru se îngustează. Educația și îngrijirea sănătății sunt axate pe sediile județului.

De la schimbarea regimului, a existat cea mai mare mișcare în direcția Cluj-Napoca și Sibiu. Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a avut o declarație asemănătoare campaniei că ar dori un oraș de 1 milion din Cluj-Napoca. Tendința indică acest lucru, așezările înconjurătoare vor fuziona, într-un deceniu, s-ar putea chiar să se apropie de anumite milioane. Pe baza tendințelor, județe întregi sunt amenințate de depopulare, în timp ce orașele mari sunt umflate irațional.

Deteriorarea tendințelor demografice reprezintă o problemă în fiecare țară din Europa. Cu toate acestea, din cauza ratei de emigrare și a îmbătrânirii societății, România are o perspectivă excepțional de slabă pentru viitor.