Noi orientări: schimbarea piramidei nutriționale?

La jumătatea drumului către noile orientări europene privind nutriția: grăsimi, fibre, carbohidrați.

La cererea Comisiei Europene, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) revizuiește recomandările referitoare la valorile dietetice europene de referință emise în 1993, luând în considerare dovezile existente și recomandările naționale și internaționale publicate în ultimii ani. Valorile dietetice de referință reprezintă nivelul optim al aportului de nutrienți care contribuie la o sănătate bună ca parte a unui stil de viață sănătos. Valorile de referință revizuite vor oferi orientări nutriționale europene care pot servi drept bază pentru etichetarea alimentelor sau pentru desemnarea obiectivelor de sănătate publică.

Comitetul EFSA pentru produse dietetice, nutriție și alergii stabilește în prezent criterii de referință pentru consumul de carbohidrați, fibre dietetice, grăsimi și apă. Recomandarea europeană cu privire la aceste aspecte a fost emisă după o consultare amănunțită cu statele membre, comunitatea științifică și alte organisme relevante pentru a oferi factorilor de decizie europeni cele mai cuprinzătoare informații actualizate și cuprinzătoare, buletinul informativ al Asociația dieteticienilor maghiari a descris noile informații.

Concentrați-vă pe prevenirea bolilor cronice
Legătura dintre tendința în creștere a bolilor cronice precum diabetul, osteoporoza, bolile cardiovasculare și ale cancerului și malnutriția a devenit clară pentru toți în ultimii ani. Valorile de referință revizuite prioritizează, de asemenea, recomandările de aport pentru substanțele nutritive implicate în dezvoltarea acestor boli, cum ar fi carbohidrații, fibrele alimentare și grăsimile, spre deosebire de vechile directive, care se concentrează în principal pe bolile cu deficit de nutrienți.

Aportul de grăsimi în limite largi
Comitetul de lucru EFSA a stabilit aportul de grăsimi recomandat la 20-35% din aportul zilnic de energie, cu limite separate pentru sugarii cu nevoi speciale, precum și pentru copiii mici. Gama largă de valori și limita superioară ridicată indică, de asemenea, că aportul crescut de grăsimi, în funcție de tipul alimentelor consumate și de nivelul de activitate, poate fi în continuare compatibil cu sănătatea bună și cu greutatea corporală normală.

Recomandarea subliniază că aportul ridicat de acizi grași saturați și acizi grași trans poate duce la creșterea nivelului de colesterol din sânge și a bolilor de inimă, atrăgând astfel atenția asupra reducerii acestora și înlocuirea acestora cu acizi grași mononesaturați și polinesaturați în dietă.

EFSA nu a determinat cantitățile de colesterol, acizi grași mononesaturați sau polinesaturați sau proporțiile de acizi grași omega-3 și omega-6. Singura recomandare pentru aportul de acizi grași omega-3 cu lanț lung, care au un efect deosebit de benefic asupra bolilor de inimă: 250 mg pe zi, care poate furniza până la 20 de grame de somon.

Recomandare consolidată pentru carbohidrați
În loc de valori specifice pentru carbohidrați, EFSA a stabilit un interval de referință al consumului atât pentru copiii cu vârsta peste un an, cât și pentru adulți. Această gamă este de 45-60% din aportul zilnic de energie, care se aplică carbohidraților din alimente cu zahăr, precum și zaharurilor împreună.

Deși EFSA recunoaște că consumul frecvent de alimente și băuturi cu zahăr poate fi asociat cu cariile dentare și creșterea în greutate, nu a găsit dovezi suficiente și adecvate pentru a stabili o limită de aport specifică pentru zaharurile adăugate. În opinia sa, efectele potențiale asupra sănătății sunt legate în principal de tiparele de consum alimentar - ce alimente consumăm, în ce cantități - și nu de cantitatea de zaharuri adăugate ingerate.

EFSA a estimat aportul zilnic de fibre dietetice la 25 g pentru adulți pe baza cantității necesare pentru menținerea unei funcții intestinale adecvate. În plus, el a subliniat că aportul crescut de fibre dietetice reduce riscul de boli de inimă, diabet de tip 2 și obezitate. Cu toate acestea, nu s-au găsit dovezi concludente cu privire la rolul indicelui glicemic și al sarcinii glicemice în pierderea în greutate și bolile cronice bazate pe factori metabolici, astfel încât această zonă necesită investigații suplimentare.

Suficient de apă din alimente, băuturi
Presupunând o activitate moderată și o temperatură exterioară, EFSA a stabilit aportul zilnic recomandat de apă la 2 litri pentru femei și 2,5 litri pentru bărbați, care include toate băuturile, precum și mâncarea. A stabilit o valoare de aport diferită pentru sugari, copii și femei în timpul sarcinii și alăptării. El a subliniat că cantitatea corectă de apă este esențială pentru toate funcțiile corpului nostru.

Concentrați-vă pe un mesaj clar și practic
EFSA își propune să traducă valorile aportului de nutrienți în limba țării cât mai ușor de înțeles, ceea ce poate fi realizat prin orientări nutriționale pe bază de alimente. Este responsabilitatea fiecărei țări să stabilească aceste orientări.

Orientările dietetice pe bază de alimente ar trebui să țină seama de bolile legate de nutriție specifice fiecărei țări; diferențele regionale sau transfrontaliere în ceea ce privește dieta; alimente care pot fi incluse în directive; modele de consum alimentar; precum și afișajele grafice cele mai ușor de înțeles. Cu toate acestea, principala așteptare este un mesaj ușor de interpretat, clar, precum și fezabilitatea practică. EFSA consideră, de asemenea, importantă implicarea părților interesate, cum ar fi industria alimentară, în procesul de elaborare a directivelor, astfel încât acestea să poată oferi, de asemenea, sfaturi privind sănătatea consumatorilor și prevenirea bolilor.

Obiective viitoare
După introducerea macronutrienților, EFSA își propune să dezvolte aporturi atât pentru vitamine, cât și pentru minerale. Se așteaptă modificări ale recomandărilor actuale, deoarece există și incertitudini în determinarea aportului optim de carbohidrați (în special zahăr), fibre dietetice și grăsimi. Cu toate acestea, cel mai important rol va fi acordat țărilor individuale, deoarece transmiterea valorilor de intrare către populație nu este o sarcină mică.

Deja asistăm la activități în acest domeniu în Europa, de exemplu în legătură cu dezvoltarea noii piramide nutritive austriece și a noilor linii directoare nutriționale din SUA sau a plăcii alimentare, care a apărut ca o alternativă la piramida nutrițională din Statele Unite.