Boală; Traducerea Bibliei 02

Modificări: în ceea ce privește adaptarea literară

boală

Traducerea adaptării literare implică, de asemenea, că textul original (= textul limbii sursă) este considerat o operă literară: structura sa este construită și determinată de rotațiile și normele limbii literare ebraice. Nu toate aceste norme pot fi traduse (adică: nu putem găsi o petrecere potrivită) în limba maghiară fără probleme.

Schimbări: interpretarea situației

Negociatori pragmatici

Comentatorii de la Gen 23 folosesc în mod repetat termeni precum „răspunsul generos al hitiților”, „un dar prea generos”, „dincolo de aparența generozității și politeții”, „un vârf de sarcasm” (Cohn 2003), „politețea” și „curtoazie excesivă” (Tucker 1966). Sternberg (1991) tratează capitolul direct în triada „politică, politețe și profit”. Deci despre asta este vorba?

Pragmatism și politețe

„Străinul a venit”: poziția de putere a lui Avraam

Conform promisiunii repetate divine (de ex. Gen 12: 7), Avraam și descendenții săi aveau dreptul la țara Canaanului, dar popoarele care locuiau acolo din când în când făceau mai dificilă stabilirea noilor proprietari.
Avraam putea astfel să vină ca o parte sigură în poziția sa de putere la situația de negociere, cu asigurarea divină în spate. Dacă această atitudine este exprimată prin ceea ce a spus, traducerea trebuie să reflecte și ironia cu care se numește „străin venit” (literal despre „străin și nou venit”, dar poate fi considerată hendiadys, vezi Cohn 2003, 159.) ( Gen 23.4) și apoi își trimite smerit cererea lui Efron (Gen 23.13).
Cu toate acestea, având în vedere cât de des localnicii sunt mai puțin impresionați de alegerea lui יהוה, din nou, numele de sine capătă o culoare diferită, fără a-și pierde neapărat ironia.

Răspunsuri paralele, intenții opuse

Așa cum se arată mai sus, textul în limba sursă a fost tratat ca o operă literară și tradus în consecință ca un text literar. În opinia noastră, textul literar alege doar situația economico-comercială ca cadru, se bazează pe schemele sale (cursul negocierilor, drepturile de proprietate, termenii financiari în statutul juridic), dar în modul literar, nu istoriografie. Prin urmare, cercetarea istoriei economice nu poate face decât să lumineze elementele individuale, nu să explice rolul lor în poveste.

Bibliografie

Sternberg, Meir 1991. „Double Cave, Double Talk: The Indirections of Biblical Dialogue”: Jason P. Rosenblatt (ed.): „Not in Heaven”: Coherence and Complexity in Biblical Narrative, Indiana University Press, 28–57.
Cohn, R. L. 2003. „Negocierea (cu) nativii: strămoși și identitate în Geneza”: Harvard Theological Review 96 (2), 147–166.
Tucker, G. M. 1966. The Legal Background of Genesis 23: Journal of Biblical Literature 85 (1), 77–84.
Yule, George 1996. Pragmatică. presa Universitatii Oxford.
Watts, Richard J. 2003. Politețea. Cambridge University Press.

Gen 23.3-16

Adaptare literară

Avraam și-a întrerupt durerea până când a mers la hitiți pentru a discuta cu ei cauza mormântului Sara.

„Știu că nu sunt localnic”, le-a spus el, „ei nu mă cunosc, dar vreau să-mi îngrop soția aici”.

Hitiții l-au cercetat pe Avraam.

- Nu este local? Nu știm? Unul sau vom comunica, de fapt! Obțineți cea mai bună parcelă care este doar în întregul cimitir ”, au răspuns ei.

Avraam se trase, se întoarse spre cei prezenți și se înclină ușor.

- Atunci, dacă ești de acord, spune-i lui Efron că sunt aici și de ce am venit.

- Pentru Efron. Fiului lui Caohar?

- Și ce să spun?

- Spune-mi că vreau să-mi îngrop soția și de aceea aș cumpăra stavrid. Insist să plătesc prețul integral. Nu vreau doar să închiriez.


Efront a fost găsit pe piață imediat ce își făcea afacerea. Mulțimea s-a adunat în jurul lor, ascuțindu-și urechile pentru a vedea cum lucrurile se duc.

Efron vorbi cu voce tare.

- Îți voi da totul, pământ cavernos, totul.!

Abraham a încercat să obiecteze, dar Efron nu l-a lăsat să vorbească.

- Nu, nu, prietene, îl liniști Efron. - Îngropă-ți soția. Poporul meu este martor că obții totul, gratuit și salvat.

Abraham s-a rătăcit spre sine. Trecătorii îi înconjurau din ce în ce mai mult. El a procedat după cum urmează:

- Nu, te rog ascultă-mă. Plătesc prețul integral, nu-mi poți da gratuit ... pământul, peștera, totul. Lasă-mă doar să-mi îngroap soția deja.

Un zâmbet se întinse pe chipul lui Efron. Se aplecă mai aproape de Avraam și își puse mâna pe umăr.

- Ei bine, uite aici. Cât de mult pot valoriza acest pământ și peștera ... Patru sute de sicli, prețul nu este mare nici măcar în rândul prietenilor. Ce zici? Și apoi poți pune în cele din urmă draga ta soție în ultimul ei loc de odihnă.

Abraham doar a dat din cap.

- Patru sute, spuse el, aruncând o privire spre Efron.

- Asta este. În argint de schimb fix, a adăugat Efron, uitându-se la privitorii din jur.

Avraam a numărat banii din palma lui Efron, răscumpărând mormântul Sara.