METABOLISM ENDOCRINOLOGIA OBEZITĂȚII. Considerații cheie DOMENIUL DE ACTIVITATE DEFINIȚIA PUNERII ÎN APLICARE A DIRECTIVEI DESCRIEREA BOLII

Recomandați documente

METABOLISM - ENDOCRINOLOGIA OBEZITĂȚII • Societatea maghiară de obezitate •

După tratamentul cu scăderea în greutate, greutatea poate crește până la valoarea inițială sau mai mult datorită controlului greutății anormal și poate rămâne până la bătrânețe.

DOMENIUL DE ACTIVITATE Aproape toate domeniile medicinii preventive și curative, deoarece obezitatea crește în general riscul de boală și agravează evoluția bolii, indiferent de sistemul de organe, adică există un risc evident de comorbidități.

Reclamații Creșterea apetitului, creșterea în greutate, slăbiciune, oboseală, mobilitate redusă, scăderea activității motorii, dureri articulare, dispnee de lucru, umflarea picioarelor, somnolență, tulburări de somn, tulburări mentale, sterilitate, tulburări menstruale, discriminare socială.

CONDIȚIA DE BAZĂ PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A DIRECTIVEI

Pe baza hotărârilor diferitelor colegii profesionale și a deciziei Ministerului Sănătății, reglementarea activităților de îngrijire primară și de îngrijire de specialitate.

Creșterea generală sau regională a grăsimii, creșterea în greutate, funcția motorie redusă. La începutul bolii, pot fi observate simptome mai ușoare, care se agravează ulterior, care sunt completate de dezvoltarea bolilor concomitente cu simptomele lor caracteristice.

DEFINIȚIE Obezitatea este o tulburare a proceselor metabolice datorată efectelor genetice, ale sistemului nervos central, endocrin și de mediu care determină modificări ale echilibrului energie-gospodărie. Acest proces se manifestă printr-o creștere a aportului de alimente și/sau o scădere a cheltuielilor de energie și apoi duce la creșterea stocării grăsimilor. În faza de menținere a greutății, este deja posibilă menținerea obezității cu un aport energetic mai mic. În acest stadiu se pot dezvolta și alte tulburări de reglementare și boli asociate. Prin urmare, obezitatea este o boală cronică și recurentă care necesită tratament pe termen lung pentru a pierde în greutate și apoi pentru a menține greutatea.

DESCRIEREA BOLII

Sistemele de organe afectate 1. Celulele țesutului adipos sunt mărite în mărime și număr. În celulele grase, acizii grași liberi sunt depozitați sub formă de trigliceride și apoi mobilizați atunci când este necesar. Țesutul adipos din interiorul cavității abdominale (picurare, volan intestinal) își mobilizează acizii grași mai repede, iar grăsimea de sub piele își mobilizează acizii grași mai lent. Din câte știm, pe lângă stocarea energiei, țesutul adipos este capabil să producă o serie de substanțe care au o gamă largă de efecte de reglare și metabolice, motiv pentru care țesutul adipos a primit denumirea de organ adipos. Pe lângă creșterea masei țesutului adipos, distribuția acestuia este importantă și a

CARACTERISTICI GENERALE Boala se dezvoltă treptat, într-un ritm lent, cu o creștere a masei țesutului adipos din greutatea corporală pre-normală și apoi din supraponderal (praeobes).

sunt izolate, care apar în cinci fenotipuri ca economisitoare, hiperfagice, inactive, reduse în grăsimi oxidante, adipogene. În plus față de formele monogene de obezitate, genele supuse obezității poligenice majore sunt situate în diferite locații de pe harta genelor. Cu excepția cromozomului Y, toți cromozomii sunt afectați. Genele putative pot fi obezogene, adică predispuse la obezitate sau leptogene, adică ajută la menținerea unui fizic normal. Genele implicate pot interacționa cu alte gene sau cu diferiți factori de mediu. Interacțiunile afectează acumularea de grăsimi și distribuția grăsimilor prin factori biologici, comportamentali și de mediu.

Prevalență În ultimii ani nu a existat un studiu reprezentativ național amplu privind incidența obezității. Primul sondaj nutrițional reprezentativ din Ungaria a avut loc între 1985 și 1988. Recunoscând rezultatele primului sondaj de nutriție din Ungaria, care include și apariția obezității în Ungaria, trebuie să se afirme că ancheta a aproape 17.000 de persoane a fost realizată folosind o metodă de chestionar. După cum se știe, marja de eroare în studiile nutriționale este între 30 și 70%. A II. Testul nutrițional maghiar s-a bazat deja pe măsurători și a dat aceleași rezultate. Un alt aspect al evaluării lor este că, de la efectuarea studiilor, viața economică și socială a țării și nutriția au suferit modificări semnificative. Un sondaj la nivel național al poliției din 1997, care acoperă peste 20.000 de persoane, este potrivit în primul rând pentru prezentarea datelor despre bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani. Aproximativ 20% din subpopulația este obeză, iar alți 47% sunt supraponderali. Numărul femeilor examinate a fost mai mic de 3.000, deci nu există rezultate naționale. Studiul nu include majoritatea grupelor de vârstă care sunt deosebit de vulnerabile la mortalitate.

Context genetic Ponderea factorilor genetici în patogeneza obezității poate fi estimată la 30-70%. Există patru niveluri în raport cu obezitatea și genele: obezitatea genetică, predispoziția genetică puternică, predispoziția genetică ușoară și rezistența genetică. Cinci genotipuri majore

METABOLISM - ENDOCRINOLOGIE Avantajul este că toate studiile repetate la mai mult de 20.000 de persoane se bazează pe măsurători. Un alt dezavantaj este că eșantionarea a fost legată de muncă. În ciuda datelor sale exacte, nu poate fi considerat a fi pe deplin caracteristic populației maghiare, dar mai ales datele studiului la bărbați (incidența, distribuția în funcție de vârstă, incidența obezității abdominale și compararea datelor regionale, capitale și rurale asociate cu hipertensiunea arterială, modificări ale ritmul cardiac după obezitate și grupe de vârstă, asocierea hipertensiunii cu obezitatea abdominală, apariția gradelor de hipertensiune).

prezintă un risc de mortalitate decât greutatea corporală normală, dar crește odată cu mortalitatea, arătând o curbă exponențială a mortalității. O valoare deosebit de mare (risc de 12 ori) este obținută în grupul obezității severe (morbide). În rândul persoanelor obeze morbide, riscul morții subite este de 40 de ori mai mare. În ultimii ani, am izolat riscul obezității de tip abdominal, care, spre deosebire de obezitatea șoldului, prezintă un risc mai mare de deces din cauza bolilor diferitelor sisteme de organe. Această grupă de vârstă include boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic acut, cardiopatie ischemică, insuficiență circulatorie), anumite tipuri de cancer (carcinom colorectal la bărbați, carcinom de prostată, cancer de sân, col uterin și ovarian la femei, carcinom al laringelui, ovarului și ovarelor) . tipuri de diabet zaharat. Semnificația socială a obezității poate fi, de asemenea, menționată.

Sondajul Național al Sănătății Populației (OLEF 2000) a înregistrat modificările între 1994 și 2000 cu o metodă de chestionar folosind o metodă reprezentativă pentru 5503 de persoane. Obezitatea a crescut cu 5,3 și 7,2% la bărbați și femei, iar obezitatea a crescut cu 4,2 și respectiv 1,3%.

Sondajul OLEF din 2003 arată o prevalență de 20% a obezității la ambele sexe, ceea ce este în linie generală atât cu rapoartele poliției, cât și cu cele I și II. Sondajul reprezentativ al Ungariei privind nutriția.

Obezitatea masculină durează din a treia decadă a vieții până la bătrânețe. Obezitatea la femei tinde să se dezvolte în timpul primei sarcini și alăptării. O altă perioadă cu risc este menopauza, iar obezitatea îi însoțește până la bătrânețe.

Obezitatea este un fenomen global care afectează atât țările în curs de dezvoltare, cât și țările dezvoltate, de pe toate continentele. Creșterea dramatică a prevalenței este asemănată cu un tsunami. Importanța obezității este demonstrată de faptul că în 1998 a fost declarată boală cronică recurentă de către OMS. American Heart Association a identificat-o ca fiind al doilea factor de risc cel mai semnificativ pentru dezvoltarea bolilor coronariene după fumat. Astfel, obezitatea este un alt factor de risc, de ex. hipercolesterolemie. Importanța obezității este, de asemenea, demonstrată în mod clar de datele de mortalitate în consecință. Potrivit studiului Nurse, mortalitatea este de aproximativ două ori mai mare chiar și în cazul obezității ușoare.

Obezitatea este comună ambelor sexe, dar este

au fost descrise, de asemenea, diferențele de gen în funcție de stilul de viață.

FACTORI DE CAUZĂ Pe lângă predispoziția genetică și deteriorarea intrauterină, se poate aștepta un efect semnificativ al factorilor de mediu. Mai recent, a fost demonstrată o formă de obezitate cauzată de infecția cu adenovirus-36. Dintre efectele chimice, trebuie evidențiate efectele nocive ale estrogenilor și toxinelor din mediu. Procesele metabolice anormale, efectele medicamentelor, tulburările mentale pot fi declanșatoare. Factorii culturali și sociali pot duce la diete consumatoare de energie și la stiluri de viață sedentare. Mai recent, importanța mediului construit a ieșit în evidență.

Mortalitatea totală a organelor arată o curbă în formă de J cu modificări ale indicelui de masă corporală, adică greutatea corporală anormal de mică este mai mare.

TESTE SUPLIMENTARE DE DIAGNOSTIC

Măsurarea grăsimii corporale, bioimpedanță, ultrasunete, CT, RMN, DEXA. Ele pot fi utilizate pentru a diagnostica obezitatea chiar și cu greutatea corporală normală. Testele de diagnostic pentru bolile concomitente.

Este important să știți despre greutatea părinților, soțului/soției, copiilor, timpul de apariție și greutatea obezității, dieta, activitatea fizică, posibilele medicamente și încercările anterioare de slăbire. De asemenea, este important să înregistrați reclamațiile.

DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL Bolile endocrine (sindromul ovarului polichistic, hipotiroidism, boala și sindromul Cushing central și periferic).

Este posibil să o faceți dimineața, fără sacou, în același tip de îmbrăcăminte atunci când verificați, în practică este uneori dificil să scoateți pantofii. Starea de măsurare trebuie înregistrată pentru verificare. Greutatea măsurată după activitatea fizică sau administrarea unui diuretic („dietetice!”) Trebuie evaluată în funcție de circumstanțe.

Cei patru piloni de bază ai terapiei sunt o dietă săracă în energie, o activitate fizică crescută, conducerea psihiatrică sau terapia comportamentală și medicația. În caz de obezitate severă (morbidă), poate fi luată în considerare intervenția chirurgicală cu balon intragastric sau laparoscopică.

A) TRATAMENT NEMEDICAL

Nivelul de îngrijire medicală adecvată

Poate fi montat pe un dispozitiv sau suport montat pe perete sau citind datele de înălțime trase pe perete. Luați în considerare înălțimea călcâiului pantofului. Măsurarea necorespunzătoare a înălțimii corpului poate fi o eroare pătrată în calcularea indicelui de masă corporală.

Locuri de îngrijire pentru obezi: asistență medicală primară, clinici de specialitate, spitale și secții clinice.

Introducerea măsurilor specifice bolii în mediile de îngrijire.

Se măsoară la mijlocul distanței dintre arcada inferioară a coastei și șoldul superior-anterior, adică nu la înălțimea buricului, ci aprox. 2-3 cm deasupra buricului.

Dieta Cunoașterea dietei pacientului este esențială pentru medicul curant. Este necesar să se cunoască dieta pacientului atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ. Este recomandabil să înregistrați un interviu nutrițional de trei zile, care să includă toate alimentele de două zile lucrătoare și o zi de sărbătoare, indicând cantitățile, apoi să analizați datele cu un program de computer.

Circumferința șoldului Măsurată la cea mai mare circumferință a șoldului.

TESTE DE DIAGNOSTIC OBLIGATORIU Diagnosticul de obezitate nu include teste de laborator obligatorii sau diagnostice imagistice.

METABOLISM - ENDOCRINOLOGIE Consultația dietetică trebuie utilizată în caz de aport excesiv de energie sau malnutriție.

dar pentru pacienții cu hipercolesterolemie, conținutul clasic de calorii (1200-1500 kcal) și conținut scăzut de grăsimi (1,7 mmol/l), colesterol HDL scăzut (masculin: 22 kg/m2) + factor de risc și/sau comorbiditate ISZB, DM

managementul riscului managementul concomitent al bolii

terapie de bază: dietă, activitate fizică, terapie comportamentală îngrijire comorbiditate medicație

Liniile directoare pentru manipularea supraponderalității

preobei sau supraponderali

IMC: 25-29,9 kg/m2% grăsime corporală: masculin: 20-25% - feminin: 25-30% circumferință abdominală: masculin: 0,90 - feminin:> 0,85

terapie de bază: dietă activitate fizică terapie comportamentală

A se lua în caz de boală excesivă și concomitentă sau de categorie de risc ridicat asimptomatic

preobei sau supraponderali +

1. ISZB, DM, MS (IMC:> 27 kg/m2 obligatoriu) Categorie de risc asimptomatic ridicat (IMC: 25-27 kg/m2 recomandat)

5-10% pierderea în greutate și apoi retenția în greutate

terapie de bază: dietă, activitate fizică, terapie comportamentală pentru obezitate și medicație concomitentă

Ce trebuie făcut în caz de obezitate de gradul I

IMC: 30-34,9% grăsime corporală: masculin:> 25% - feminin:> 30% circumferință abdominală: masculin:> 102% - feminin:> 88% abdomen/șolduri: masculin:> 0,90 - feminin:> 0, 85

5-10% pierderea în greutate și apoi retenția în greutate

terapie de bază: dietă, activitate fizică, terapie comportamentală în caz de eșec de medicație

Măsuri care trebuie luate în cazul obezității de gradul I și a factorilor de risc și/sau comorbidități asociate

obezitate gradul I + factori de risc și/sau comorbidități

5-10% pierderea în greutate și apoi retenția în greutate

terapie de bază: dietă, activitate fizică, terapie comportamentală pentru obezitate și medicație concomitentă

Acțiunea II. gradul de obezitate

obezitate II. grad

IMC: 35-39,9 circumferință abdominală: masculin:> 102% - feminin:> 88% abdomen/șolduri: masculin:> 0,90 - feminin:> 0,85

terapie de bază 10% pierderea în greutate, menținerea greutății

medicamente pentru obezitate în caz de eșec

Acțiunea II. gradul de obezitate și factorii de risc asociați și/sau comorbidități

obezitate II. grad + factori de risc și/sau comorbidități

terapie de bază 10-20% pierdere în greutate urmată de menținerea greutății

medicație în caz de eșec

Acțiunea III. (morbid) obezitate și factori de risc și/sau comorbidități asociate

obezitate III. grad

(IMC: ≥40 kg/m2) este un membru al categoriei de risc ridicat +

factori de risc și/sau comorbidități

10-20% scădere în greutate și apoi retenție în greutate

tratamentul de bază al tratamentului de gestionare a riscului comorbidităților în caz de eșec de medicamente sau intervenții chirurgicale (balon, îngustarea stomacului)

În aplicarea algoritmului terapeutic este necesar să se ia în considerare Inițiativa II inițiată de Societatea Maghiară de Ateroscleroză. Aviz comun al a 14 societăți științifice maghiare formate la Conferința de consens terapeutic din Ungaria între categoriile de stare de risc, stare clinică și obezitate.

Datorită posibilei malabsorbții a vitaminelor liposolubile, administrarea vitaminelor liposolubile este justificată.

la sugestia Statelor Unite și a Agenției Europene pentru Medicamente, au fost retrase temporar de pe piață de către companiile producătoare din cauza numărului semnificativ de depresii și a unor sinucideri.

Efecte asupra receptorilor specifici din creier și organele periferice Rimonabant (Acomplia®, Sanofi-Aventis) și taranabant (Merck)-

METABOLISM - ENDOCRINOLOGIE Înainte de medicația pentru slăbit, este recomandabil să dați doar o dietă săracă în energie și să vedeți efectul. Dacă pacientul pierde cel puțin 2 kg într-o lună, se așteaptă ca medicamentul să fie eficient. Când discutați despre un plan de tratament, este important să anunțați pacientul că nu vizăm pierderea rapidă în greutate pe termen scurt.

Tratamentul eficient al obezității poate fi realizat numai cu terapie continuă și complexă. Un program de slăbire de 1-2 săptămâni nu este adecvat decât dacă este însoțit de îngrijiri suplimentare. Tratamentul complex combină dietetica, exercițiul fizic, psihoterapia și, dacă este necesar, medicamentele.

Tratamentul continuu pe termen lung, cu o schimbare relativ mică a greutății, provoacă mai puține perturbări în controlul greutății și vă oferă mai multe șanse să păstrați rezultatul. La întreruperea tratamentului, trebuie acordată o atenție sporită regimului alimentar și activității fizice. Pierderea în greutate este deosebit de vizibilă după dietele pe termen scurt, dar poate apărea și după tratamentele pe termen lung. În loc să slăbim, să încercăm să schimbăm stilul de viață. În plus față de supravegherea medicală, munca în cluburi de greutate poate ajuta în acest sens. Aici, pe lângă turneul muzical, membrii clubului primesc și consiliere, iar rezultatul este ajutat și de spiritul clubului.

Pierderea ușoară în greutate, în special în adolescență, poate fi realizată cu suplimente alimentare în prezența unei diete cu conținut scăzut de energie și a unei activități fizice crescute. Suplimentele alimentare singure nu pot oferi o pierdere semnificativă în greutate la obezitatea majoră.

Dacă schimbarea stilului de viață nu este suficientă, se recomandă tratament medical dacă IMC este de kg/m2 Circumferința abdominală

Starea riscului, starea clinică Risc ridicat

Boală coronariană, boală vasculară periferică,

> 94 cm (masculin)> 80 cm (feminin)

sindrom cerebrovascular, diabet zaharat, sindrom metabolic

Stare asimptomatică, cu risc ridicat

• Riscul de CV fatal> 5%/10 ani sau

> 102 cm/masculin> 88 cm/femelă

risc coronarian (Framingham)> 20%/10 ani • Prezența altor factori de risc grave: colesterol> 8,0 mmol/l sau LDL colesterol> 6,0 mmol/l sau tensiune arterială> 180/110 mmHg IMC> 40 kg/m2 (obezitate morbidă )

Risc mediu 2 v. mai mulți factori de risc

Risc fatal CV 4%/10 ani sau risc coronarian (Framingham): 10-20%/10 ani