MNB: ar fi sănătos să înăsprim în continuare „impozitul pe cipuri”

Caracteristicile taxei pentru produse de sănătate publică din Ungaria

Printre impozitele internaționale percepute asupra activităților dăunătoare societății în ansamblu, NETA internă se remarcă prin complexitatea sa. Taxa pentru produsele de sănătate publică a fost introdusă în Ungaria în septembrie 2011. Organizațiile internaționale și țările care percep taxe similare citează taxa maghiară pentru produsele de sănătate publică ca exemplu pozitiv de urmat. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), NETA își datorează succesul și acceptarea socială rapidă impozitării produselor atent, direcționate, care au doar efecte fiziologice pe termen lung în mod clar negative, care ar putea servi drept exemplu pentru alte țări europene. Analiza OCDE din 2016 laudă, de asemenea, succesul tipului de impozite, dar atrage atenția și asupra necesității unor acțiuni suplimentare. Comisia Europeană a constatat în 2017 că introducerea NETA a contribuit la reducerea consumului de produse dăunătoare sănătății, în special în grupurile sociale cu studii inferioare și cu venituri mici.

strângere

Ca urmare a acoperirii sale largi de produse, veniturile NETA din veniturile bugetare sunt, de asemenea, semnificative. Veniturile fiscale ale administrației publice au crescut dinamic în ultimii ani, contribuind cu peste 40 miliarde HUF la veniturile Fondului de asigurări de sănătate în 2018. Plățile ca pondere din PIB au crescut de la aproximativ 0,07 la sută în anii precedenți la 0,1 la sută din PIB anul trecut, care se așteaptă să crească și în acest an datorită unei creșteri generale a cotelor de impozitare și unei extinderi moderate a gamei de produse. Aproape 40 la sută din venituri provin din produse cu adaos de zahăr semnificativ, precum și aproximativ 40 la sută din impozitele plătite pentru băuturile alcoolice, iar alte venituri includ impozite pe consumul de condimente și băuturi energizante.

Impactul introducerii NETA

După introducerea taxei speciale, experiența a fost deja favorabilă în primul an. NETA a modificat cu succes obiceiurile de consum și de fabricație, după cum reiese din analiza din 2013 a Institutului Național pentru Dezvoltarea Sănătății (fost OEFI). Potrivit sondajului, 40% dintre producători și-au modificat rețetele; 30% dintre ele au eliminat complet ingredientul dăunător și 70% au redus cantitatea acestuia. Vânzările nete ale produselor legate de NETA au scăzut cu 27%, iar mărfurile medii au crescut cu 29%. În cadrul acesteia, această tendință poate fi observată și pentru cheltuielile gospodăriei cu dulciuri. Cheltuielile gospodăriei cu produse din zahăr au scăzut în termeni reali deja în anul de introducere, care a continuat în anul următor (Graficul 2). Cu toate acestea, odată cu creșterea dinamică a veniturilor reale ale gospodăriei și creșterea consumului gospodăriilor, au început să crească și cheltuielile cu dulciurile.

O tendință similară a cheltuielilor poate fi observată în consumul pe cap de locuitor, unde consumul a scăzut după introducere și apoi a început să crească încet. Consumul pe cap de locuitor de produse zaharoase (zahăr, sucuri, băuturi răcoritoare carbogazoase) a scăzut după impunerea NETA, dar ulterior a început să crească încet (Figura 3). Reducerea consumului sugerează că poate fi necesar să se introducă noi măsuri, să se ajusteze sau să se extindă tipul de impozitare sau să se modifice ratele de impozitare.

Oportunități pentru acțiuni suplimentare, propuneri MNB

Anul acesta, sarcina fiscală asupra grupurilor de produse conforme cu NETA a crescut în general cu aproximativ 20 la sută, dar conform propunerilor MNB, există încă loc pentru îmbunătățirea tipului de impozitare. Spre deosebire de majoritatea tipurilor de impozite, rata impozitului special pentru fiecare grup de produse nu este exprimată ca o rată de impozitare exprimată ca procent, ci ca o rată forfetară, care se determină pentru fiecare produs în termeni de unități de consum, litri și kilograme. Cotele de impozitare s-au schimbat doar rar în ultimii ani, dar anul acesta a existat o creștere generală a impozitelor de aproximativ 20% (Tabelul 2), care a afectat toate liniile de produse, iar noile băuturi alcoolice au fost acoperite de NETA.

În Programul de competitivitate publicat în 2019, MNB a făcut propuneri pentru dezvoltarea în continuare a tipului de impozitare. Unul dintre cele mai importante elemente ale măsurilor propuse este reducerea suplimentară a produselor cu adaos de zahăr. În cazul băuturilor răcoritoare, merită să luăm în considerare exemplul Regatului Unit, unde taxa specială introdusă anul trecut a avut succes în schimbarea rețetelor producătorilor. NETA intern ar putea fi modificat similar metodei britanice, dar ținând cont de puterea de cumpărare diferită și de nivelurile de preț din cele două țări. În Marea Britanie, băuturile răcoritoare sunt scutite de impozite până la un conținut de zahăr de 5 grame la 100 ml, urmate de o creștere a impozitelor de 5 și 8 grame (Tabelul 3). În Ungaria, limita este de doar 8 grame, deci considerăm că este oportun să introducem o altă bandă inferioară, care ar putea încuraja producătorii să utilizeze un conținut mai mic de zahăr, așa cum se întâmpla în Regatul Unit înainte de introducerea taxei.

Bandarea sarcinii fiscale ar putea fi aplicată și preparatelor îndulcite preambalate. În prezent, taxa specială se plătește numai peste 25 de grame de zahăr adăugat, iar peste această valoare rata este uniformă. Recomandăm bandarea sarcinii fiscale, care ar fi oportună, de exemplu, cu limite de 10, 25 și 50 de grame, unde rata impozitului ar fi 50, 100 și 200 la sută din nivelul din 2019, adică 160 HUF. O astfel de modificare ar putea motiva o proporție semnificativă a producătorilor să utilizeze o rețetă mai sănătoasă plasându-și produsul sub NETA (de exemplu iaurturi zahărite) sau, după caz, sub o cheie mai progresivă (de exemplu, creme de alune). Am considera, de asemenea, oportun să extindem în continuare NETA la utilizarea uleiului de palmier (grăsime de palmier) produs într-un mod poluant și cu efecte negative asupra sănătății pe termen lung în industria alimentară. În plus, considerăm că merită luată în considerare introducerea unei taxe pe produsele de sănătate publică pentru alimentele cu conținut ridicat de grăsimi, produsele din carne și produsele cu conținut ridicat de zahăr sau cu conținut ridicat de sare produse la nivel local.

Pe scurt, introducerea taxei pentru produse de sănătate publică din Ungaria poate fi considerată de succes, dar poate fi dezvoltată în continuare pe baza experiențelor favorabile. Ca urmare a impunerii taxei speciale, atât consumatorii, cât și producătorii au căutat să se adapteze, ceea ce a fost însoțit de o scădere a cifrei de afaceri, o creștere a prețurilor medii și o scădere a componentelor dăunătoare în primii ani. NETA a generat, de asemenea, venituri bugetare semnificative, care au depășit 40 miliarde HUF anul trecut. Programul de competitivitate al MNB propune dezvoltarea în continuare a tipului de impozitare de succes prin extinderea bazei de impozitare și gruparea cotelor de impozitare pentru o mai bună direcționare.

Autorul articolului invitat este un angajat al Magyar Nemzeti Bank. Conținutul acestui articol nu reflectă neapărat opiniile redacției Infostart.