Rolul florei intestinale în infecția COVID-19

Coronavirusul nu este singura boală care provoacă o schimbare importantă a florei intestinale. Această schimbare poate lua mai multe forme. De exemplu, inflamația cauzată de boală, dieta modificată sau medicamentele pot tulbura echilibrul tractului intestinal. Această așa-numită disbioză poate provoca apoi probleme secundare, cum ar fi infecții noi, permeabilitate crescută a peretelui intestinal, dezvoltarea inflamației sistemice. Grupul de cercetare și-a bazat ipoteza pe exemplul gripei H7N9, adică gripa aviară. Acest lucru se datorează faptului că un studiu al virusului H7N9 a descris că pacienții cu simptome ușoare nu au arătat o diferență semnificativă în compoziția bacteriei intestinale, dar diferența dintre pacienții severi și cei infectați critic a fost ușor de recunoscut. Pe baza rezultatelor anterioare, cercetările prezentate aici au examinat modificările florei intestinale în cazul infecției cu coronavirus.

Cercetările publicate recent au arătat că pacienții infectați cu coronavirus prezintă disbioză microbiomă intestinală, ceea ce înseamnă că unele specii s-au abătut în cantități de la nivelurile lor ideale și obișnuite. Acest lucru nu poate fi tratat ca un instrument de diagnostic, deoarece nu arată dacă virusul este prezent la subiect, dar amploarea leziunii este legată de severitatea infecției virale.

Patru specii de bacterii pot avea o importanță deosebită, deoarece nivelurile lor sunt semnificativ reduse la pacienții cu boli critice. Cercetătorii au evidențiat ca potențiali biomarkeri bacteriile producătoare de butirat, cum ar fi Faecalibacterium prausnitzii, Clostridium butyricum, Clostridium leptum și Eubacterium rectale. Aceste bacterii pot fi prezente și în cantități mai mari sau mai mici la persoanele sănătoase și sunt fundamental benefice. Cel mai important rezultat al cercetării a fost că proporția acestor specii la aproape toți pacienții infectați cu coronavirus infectat critic a scăzut.

Cealaltă leziune descrisă în publicație la pacienții cu afecțiuni critice este o creștere semnificativă a bacteriilor Enterococcus și Enterobacteriaceae. Aceste bacterii pot fi patogene chiar și la persoanele sănătoase, ceea ce înseamnă că pot ataca cu ușurință corpul în cazul unui sistem imunitar slăbit (agenți patogeni oportunisti). Toate acestea înseamnă că, dacă nivelurile fostelor bacterii patogene oportuniste sunt crescute și nivelurile acestor patru specii bacteriene sunt reduse la un pacient infectat cu un coronavirus, există șanse mari ca pacientul să se îmbolnăvească critic, chiar dacă simptomele sale nu apare în momentul diagnosticului.

Cercetarea a fost prima care a descris echilibrul florei intestinale în ceea ce privește evoluția infecției cu coronavirus. Pe baza rezultatelor cercetării, leziunile florei intestinale descrise aici pot ajuta la identificarea pacienților cu risc crescut și la prevenirea dezvoltării unei afecțiuni critice printr-o intervenție terapeutică adecvată.

Este posibil ca infecția cu COVID-19 să nu fie nevoie să fie prezentată nimănui. Există metode exacte pentru diagnosticarea acesteia, însă gravitatea bolii este adesea foarte dificil de prezis, mai ales atunci când se face distincția între cazurile critice și cele severe. Un studiu recent publicat care arată cum afectează actualul coronavirus bacteriile care alcătuiesc flora intestinală poate ajuta în acest sens.