Reducerea riscului cardiovascular

Pe măsură ce incidența bolilor cardiovasculare crește în societățile dezvoltate, nevoia de prevenire, schimbarea stilului de viață nu poate fi accentuată.

otsz

Boala cardiovasculară (BCV) proliferează. Cu o prevenire adecvată, aproximativ 200.000 de decese cardiace și de accident vascular cerebral pe an numai în SUA ar putea fi prevenite. În funcție de zona geografică, vârstă și alți factori, mortalitatea prin BCV ar putea fi redusă cu 18-182 la 100.000 de locuitori.

Principalii factori de risc pentru BCV sunt trei boli: hipertensiune, hiperlipidemie și diabet. Deoarece unii factori de risc (vârsta, factori ereditari) nu pot fi modificați, cele mai importante măsuri preventive sunt stilul de viață potrivit: dietă prietenoasă cu inima, activitate fizică regulată, renunțarea la fumat, greutate sănătoasă.

Dislipidemie. Unul din 3 cetățeni americani are niveluri de colesterol mai mari decât cele normale, care este unul dintre cei mai mari factori de risc. În 2011-2012, nivelurile de colesterol s-au încadrat în intervalul normal la doar 75,7% dintre copii și 46,6% dintre adulți. În zilele noastre, scăderea colesterolului seric este de așteptat de la medicamente (statine), mai degrabă decât la grija nutriției. Mai recent, s-a demonstrat că inhibitorul proteinei convertazei subtilizină/kexin tip 9 (PCSK9) reduce semnificativ nivelul colesterolului LDL și, astfel, incidența recurenței la pacienții cu boli coronariene. Stilul de viață joacă, de asemenea, un rol semnificativ aici: Programul Million Hearts recomandă reducerea consumului de grăsimi saturate și trans, creșterea aportului de fibre, exerciții fizice regulate, menținerea greutății și, desigur, oprirea fumatului.

Diabet. 1 din 10 cetățeni americani are diabet, 90-95% au boală de tip 2. Diabetul devine din ce în ce mai frecvent în rândul copiilor și adolescenților, dar incidența acestuia crește și la minorități. Diabetul crește riscul de BCV de 2-3 ori. Medicamentele mai noi includ inhibitori ai co-transportorului de glucoză de sodiu 2 (SGLT2) și antagoniști ai receptorilor peptidului-1 (GLP-1) asemănători glucagonului, pe lângă scăderea nivelului de glucoză din sânge, reduc și BCV. În plus față de medicamente, Asociația Americană pentru Diabet recomandă și schimbări ale stilului de viață: alimentație sănătoasă, exerciții fizice și renunțarea la fumat. Malnutriția este un factor de risc semnificativ, în 2010 în SUA în general aprox. El a fost responsabil pentru 678.000 de decese. Mănâncă mai multe fructe, legume, leguminoase, semințe, fructe de mare, de preferință cu cât mai puțină sare și colesterol scăzut.

Nutriție. Numeroase studii au demonstrat efectele benefice ale dietei mediteraneene. Conform studiului PREDIMED, frecvența evenimentelor BCV poate fi redusă cu 30% prin adăugarea dietei mediteraneene, plus diverse semințe și ulei de măsline extravirgin. Ingredientele acestei diete sunt: ​​ulei de măsline, o mulțime de legume proaspete, fructe, cereale, semințe, leguminoase, condimente și ierburi aromate, feluri de mâncare obișnuite din pește, mai puțin vin, mai puțină carne, mai puține produse de origine animală și mai puțin zahăr. Apparoaches dietetice pentru a opri hipertensiunea (DASH) recomandă retragerea sodiului reduce riscul de BCV, deoarece scade și tensiunea arterială cu 5,3 până la 20,8 mmHg. DASH recomandă: legume, fructe, cereale, alimente cu conținut scăzut de grăsimi: pește, pui, semințe, uleiuri vegetale, reduc alimentele grase (chiar și produsele lactate grase) și uleiurile tropicale (de exemplu ulei de nucă de cocos și palmier), limitați necesarul de dulciuri, băuturi cu zahăr.

Activitate fizica. 3 din 10 americani sunt complet inactivi în timpul liber. Conform studiului PURE, 30 de minute de activitate fizică de cinci ori pe săptămână sunt asociate cu o reducere a 1 din 20 de cazuri de BCV și este capabilă să prevină 1 din 12 decese în BCV. Mai mult exercițiu ar putea fi și mai benefic. Conform studiului de STABILITATE, mersul pe jos 10 minute pe zi în grabă sau mersul pe jos 15-20 de minute pe zi poate reduce mortalitatea prin boli coronariene cu 33%. ű