Îmbătrânirea creierului și demență (demență)

La fel ca restul corpului, creierul se schimbă odată cu îmbătrânirea. Cercetătorii explorează din ce în ce mai multe detalii despre procesele din spatele schimbării, făcând diferențele dintre îmbătrânirea normală a creierului și demența mai vizibile.

Ce se întâmplă cu creierul în timpul îmbătrânirii?

Creierul este alcătuit din miliarde de neuroni (neuroni) organizați în regiuni specifice, iar aceste regiuni controlează toate procesele mentale și fizice.

Cercetătorii au crezut de mult că îmbătrânirea este o parte forțată a pierderii multor dintre acești neuroni și a deteriorării rețelei lor complexe. Din fericire, cercetările recente sugerează că aceste descoperiri sunt inexacte.

Creierul îmbătrânește, dar pentru majoritatea oamenilor, aceste schimbări sunt mult mai ușoare decât se credea anterior. Modificările includ:

contracția unor neuroni

pierderea plasticității (rearanjarea conexiunilor între neuroni)

daune cauzate de radicalii liberi (acestea sunt molecule care reacționează ușor cu alte molecule și, prin urmare, dăunează celulelor).

Anumite zone ale creierului sunt mai sensibile la aceste modificări. Regiunile cele mai vulnerabile la acțiuni care necesită memorie, învățare și activitate complexă a creierului (de exemplu, planificare) sunt cele mai expuse riscului.

Cum afectează aceste schimbări oamenii?

Oamenii sunt afectați în diferite grade de îmbătrânire. Mulți oameni în vârstă au dificultăți minime în procesul de învățare, amintire, planificare și luare a deciziilor. Au nevoie de puțin mai mult timp pentru a face sarcini mai complexe, dar până la urmă se descurcă la fel de bine ca atunci când erau tineri. Alți oameni, pe măsură ce îmbătrânesc, găsesc din ce în ce mai greu să rezolve aceste sarcini. Pe de altă parte, îmbătrânirea crește adesea vocabularul și alte forme de competențe lingvistice.

Demența poate fi hormonală? Afla! Clic!

Care este diferența dintre îmbătrânire și demență?

Demența este denumirea colectivă a unui grup de afecțiuni care cauzează pierderi severe de memorie, modificări ale personalității și îngreunează viața de zi cu zi. Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență. Cea de-a doua formă cea mai frecventă este demența vasculară, în care aportul de sânge cerebral este întrerupt (demență cauzată de infarcte cerebrale multiple). Persoanele cu demență nu numai că suferă omisiuni minore decât colegii lor sănătoși.
Semnele de demență includ reapariția de sine; a te pierde în locuri familiare; dificultate în respectarea instrucțiunilor; pierderea simțului timpului și spațiului; nerecunoașterea oamenilor; iar sarcinile de zi cu zi precum îmbrăcarea sau conducerea devin o provocare.
O altă afecțiune descoperită recent este afectarea cognitivă ușoară (MCI). Persoanele cu acest lucru sunt mai uitate decât colegii lor, dar nu au alte simptome ale demenței și își pot desfășura activitățile zilnice în mod corespunzător. Persoanele cu MCI prezintă un risc mai mare de a dezvolta demență, dar mulți nu o dezvoltă.

Dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți aveți aceste simptome, discutați cu medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră va evalua situația și va încerca să excludă bolile asociate cu astfel de simptome, cum ar fi depresia, tulburările alimentare sau anumite efecte medicamentoase. Dacă se confirmă demența, medicul dumneavoastră vă va sfătui cu privire la cel mai adecvat tratament.